Cercetătorii de la Institutul Broad al MIT și Universitatea Harvard au lansat o teorie bulversantă care vine să explice motivul pentru care oamenii nu au coadă, la fel ca maimuțele. În esență, oamenii de știință au descoperit că pierderea cozii noastre se datorează unei secvențe scurte de cod genetic care este abundentă în genomul nostru, dar care a fost respinsă timp de decenii ca fiind ADN nedorit, o secvență care aparent nu are niciun scop biologic.
La ce e bună coada? În principiu, cozile sunt utile pentru echilibru, propulsie, comunicare și apărare împotriva insectelor care mușcă. Cu toate acestea, în urmă cu aproximativ 25 de milioane de ani, oamenii au scăpat de coadă, odată cu trecere la mersul biped.
Cercetătorii de la Institutul Broad al MIT și Universitatea Harvard au identificat fragmentul de ADN, cunoscut sub numele de element Alu, în codul de reglementare al unei gene asociate cu lungimea cozii, numită TBXT.
Alu face parte, de asemenea, dintr-o clasă cunoscută sub numele de gene săritoare, care sunt secvențe genetice capabile să își schimbe locația în genom și să declanșeze sau să anuleze mutații.
Potrivit cercetătorilor, la un moment dat, în trecutul nostru îndepărtat, elementul Alu AluY a sărit în gena TBXT a strămoșului hominoizilor (maimuțele mari și oamenii).
Oamenii de Neanderthal, legături genetice cu o specie necunoscută
Cum am scăpat de coadă?
Studiul, prezentat în revista Nature, arată că oamenii încă mai au coadă atunci când se dezvoltă în uter ca embrioni; acest mic apendice este un moștenit de la strămoșul cu coadă al tuturor vertebratelor și include 10-12 vertebre.
Este vizibilă doar din a cincea până în a șasea săptămână de gestație, iar în a opta săptămână de gestație a fătului, coada a dispărut de obicei.
Unii bebeluși păstrează o rămășiță embrionară de coadă, dar acest lucru este extrem de rar, iar astfel de cozi sunt de obicei lipsite de oase și cartilagii și nu fac parte din măduva spinării, a raportat o altă echipă de cercetători în 2012.
Dar, în timp ce noul studiu explică „cum” se produce pierderea cozii la om și la maimuțele mari, „de ce” este încă o întrebare deschisă, a declarat antropologul biologic Liza Shapiro, profesor în cadrul departamentului de antropologie de la Universitatea Texas din Austin.
„Fiii pierduți ai lui Anunnaki”: Un trib din Melanezia prezintă niște gene ADN necunoscute
„Cred că este foarte interesant să se identifice un mecanism genetic care ar fi putut fi responsabil pentru pierderea cozii la hominoizi, iar această lucrare aduce o contribuție valoroasă în acest sens”, spune acesta.
„Cu toate acestea, dacă aceasta a fost o mutație care a dus la întâmplare la pierderea cozii la strămoșii noștri maimuțe, încă se pune întrebarea dacă mutația a fost sau nu menținută pentru că era benefică din punct de vedere funcțional (o adaptare evolutivă) sau pur și simplu nu era un impediment”, a spus Shapiro, care investighează modul în care se mișcă primatele și rolul coloanei vertebrale în locomoția primatelor.
În momentul în care primatele antice au început să meargă pe două picioare, își pierduseră deja coada. Cei mai vechi membri ai neamului hominidelor sunt maimuțele timpurii Proconsul și Ekembo (găsite în Kenya și datând de acum 21 de milioane de ani și, respectiv, 18 milioane de ani). Fosilele arată că, deși aceste primate străvechi nu aveau coadă, erau locuitori ai copacilor care mergeau pe patru membre, cu o poziție orizontală a corpului, precum maimuțele, a declarat Shapiro.
Cine a intervenit în genomul uman? Un mister
„Așadar, coada a dispărut mai întâi, iar locomoția pe care o asociem cu maimuțele vii a evoluat ulterior”, a spus Shapiro. „Dar acest lucru nu ne ajută să înțelegem de ce a fost pierdută coada în primul rând”.
Noțiunea că mersul în poziție verticală și pierderea cozii au fost legate din punct de vedere funcțional, mușchii cozii fiind reproiectați ca mușchi ai planșeului pelvian, „este o idee veche care NU este în concordanță cu înregistrările fosilelor”, a adăugat ea.
„Evoluția funcționează pornind de la ceea ce există deja, așa că nu aș spune că pierderea cozii ne ajută să înțelegem evoluția bipedismului uman în mod direct. Totuși, ne ajută să înțelegem strămoșii noștri maimuțe”, a spus ea.
„Cu toate acestea, dacă aceasta a fost o mutație care a dus la întâmplare la pierderea cozii la strămoșii noștri maimuțe, încă se pune întrebarea dacă mutația a fost sau nu menținută pentru că era benefică din punct de vedere funcțional (o adaptare evolutivă) sau pur și simplu nu era un impediment”, a spus Shapiro, care investighează modul în care se mișcă primatele și rolul coloanei vertebrale în locomoția primatelor.
Noile descoperiri ar putea, de asemenea, să facă lumină asupra unui tip de defect al tubului neural la embrioni cunoscut sub numele de spina bifida. În experimentele lor, cercetătorii au descoperit că, atunci când șoarecii au fost modificați genetic pentru pierderea cozii, unii au dezvoltat deformări ale tubului neural care seamănă cu spina bifida la om.
„Poate că motivul pentru care avem această afecțiune la oameni este din cauza acestui compromis pe care strămoșii noștri l-au făcut acum 25 de milioane de ani pentru a-și pierde coada”, a declarat Yanai. „Acum, că am făcut această legătură cu acest element genetic special și cu această genă deosebit de importantă, ar putea deschide uși în studierea defectelor neurologice”.
Harta genomului uman, finalizată! O descoperire care rescrie standardele medicinii
Cu o experiență de 15 ani în domeniul jurnalismului IT&C, Cristi Popa este un expert în a traduce complexitatea tehnologică în termeni simpli și ușor de înțeles pentru publicul larg. Pasionat de inovație și tehnologie, el urmărește îndeaproape evoluțiile din industrie și le aduce la cunoștința cititorilor într-un mod captivant și informativ.
Cristi Popa a lucrat pentru publicații de top, atât online, cât și offline, unde a acoperit o gamă largă de subiecte, de la lansări de produse noi și tendințe tehnologice emergente, până la probleme de securitate cibernetică și impactul tehnologiei asupra societății. El a intervievat lideri din industrie, experți și utilizatori obișnuiți, oferind cititorilor perspective unice și valoroase asupra lumii tehnologiei.
Pe lângă activitatea sa jurnalistică la GadgetReport.ro, Cristi este un vorbitor public căutat și un moderator la evenimente din domeniu.
Cristi Popa este un jurnalist dedicat și un profesionist cu o etică puternică. El este cunoscut pentru capacitatea sa de a se adapta rapid la noile tehnologii și pentru a oferi informații corecte și la timp.
Pe lângă activitatea sa profesională, Cristi este un pasionat de tehnologie și un utilizator avid de gadgeturi. El este mereu în căutarea de noi tehnologii și gadgeturi care să-i facă viața mai ușoară și mai interesantă.