In genomul nostru se ascund urmele a doua linii umane fantoma, populatii disparute despre care nu stiam nimic pana acum. Este concluzia unui studiu nou, publicat joi, 30 iulie, in revista Science. Una dintre aceste linii si-a lasat ADN-ul in absolut toti oamenii de astazi. Cealalta, o linie super-arhaica, dateaza de aproape 2 milioane de ani.
„Aceste populatii disparute ar fi putut trai in urma cu sute de mii, sau chiar mai bine de un milion de ani, si totusi urme ale mostenirii lor genetice raman pastrate in genomul nostru pana azi”, a declarat pentru Live Science Priya Moorjani, geneticiana specializata in evolutie umana la Universitatea din California, Berkeley, si coautoare a studiului.
Cum au fost gasiti stramosii disparuti fara fosile
De zeci de ani, cercetatorii stiu ca specia noastra, Homo sapiens, s-a incrucisat cu rude acum disparute, precum neanderthalienii si denisovanii. Majoritatea oamenilor care nu au origini subsahariene poarta intre 1% si 2,4% ADN neanderthalian, iar asiaticii si populatiile din Oceania au intre 0,1% si 6% ADN denisovan.
Noua metoda nu are nevoie de ADN din fosile. Echipa a dezvoltat o tehnica prin care a scanat si a comparat peste 500 de genomuri complete ale unor oameni actuali din intreaga lume. Din aceste date, cercetatorii au reconstruit arborii genealogici ai fiecarui punct din genom, urmarind fiecare moment in care liniile genetice s-au despartit sau s-au reunit.
„ADN-ul antic a transformat intelegerea noastra despre evolutia umana, dar ne poate spune doar despre populatiile pentru care ADN-ul s-a pastrat”, a explicat Moorjani. Ea a adaugat ca ADN-ul supravietuieste doar in conditii foarte specifice, de obicei in medii reci si uscate, ceea ce face inaccesibila o mare parte a istoriei noastre, mai ales in Africa.
O linie prezenta la toti oamenii, alta veche de 1,8 milioane de ani
Prima linie fantoma apare in ADN-ul tuturor oamenilor moderni. Asta sugereaza ca ea s-a incrucisat cu oamenii moderni in Africa, in urma cu peste 50.000 de ani, inainte de ultima migratie a lui Homo sapiens din Africa spre restul lumii.
„Am reusit efectiv sa gasim si sa cartografiem locatii din genomul oamenilor moderni care provin din aceasta linie fantoma si sa aratam ca aceasta descendenta este prezenta la toti oamenii moderni, nu doar la africani”, a declarat Yulin Zhang, biolog computational la UC Berkeley si coautor al studiului.
ADN-ul acestei noi linii reprezinta intre 0,5% si 1% din genomul oamenilor de azi, comparabil cu proportia de ADN neanderthalian. Cercetatorii estimeaza ca aceasta linie fantoma s-a desprins de stramosii oamenilor moderni cam in acelasi timp cu neanderthalienii si denisovanii, in urma a circa 800.000 de ani.
A doua linie, cea super-arhaica, a fost gasita la populatiile din Oceania si s-a desprins de stramosii oamenilor moderni acum aproximativ 1,8 milioane de ani. Acest ADN reprezinta, in medie, doar 0,002% din genomurile oceaniene analizate si apare in interiorul regiunilor de ADN denisovan.
Cine sunt candidatii pentru liniile umane fantoma
Un posibil candidat pentru prima linie este Homo heidelbergensis, o specie care a trait intre circa 700.000 si 200.000 de ani in urma, in Africa si in Europa. „Sunt de acord cu speculatia lor ca aceasta fantoma ar fi putut fi specia Homo heidelbergensis, prezenta in Africa chiar si acum 300.000 de ani”, a declarat pentru Live Science Chris Stringer, paleoantropolog la Muzeul de Istorie Naturala din Londra, care nu a fost implicat in studiu.
Pentru linia super-arhaica, principalul suspect este Homo erectus, cea mai longeviva specie umana de pana acum, potrivit lui Fernando Villanea, genetician al populatiilor la Universitatea din Colorado Boulder. „Vedem incrucisarea ca pe o trasatura comuna in evolutia multor alte specii, iar aceste descoperiri ne ajuta sa ne indepartam gandirea stiintifica de o mentalitate a exceptionalismului uman”, a spus Villanea.
De ce conteaza
Segmentele de ADN provenite de la aceste linii sunt raspandite in tot genomul, dar sunt cele mai numeroase in zonele legate de sistemul imunitar si de metabolism. Cu alte cuvinte, incrucisarea cu grupuri umane disparute i-a ajutat pe oamenii moderni sa adune ADN potential util pentru a face fata unor microbi si unor surse noi de hrana. „Mai degraba decat un simplu arbore ramificat, istoria umana apare tot mai mult ca o retea complexa de populatii”, a rezumat Moorjani.
Descoperirea se aliniaza cu alte studii recente care rescriu povestea originilor noastre. Am scris despre alte revelatii genetice in articolul despre felul in care tehnologia moderna reinterpreteaza datele complexe, iar despre alte descoperiri care ne schimba trecutul poti citi in sectiunea de Stiri de pe GadgetReport.
Sursa: Studiul original a fost publicat in revista Science.
