Asaltul tehnologic din ultimii ani are implicaţii semnificative asupra comportamentului uman. Potrivit unui studiu realizat de Microsoft, printre efectele generate de folosirea internetului se află scăderea puterii de concentrare.
Datele arată că, de la un nivel mediu de concentrare de 12 secunde în anul 2000, în 2020 s-a ajuns ca oamenii să poată sta concentraţi, în medie, numai 8 secunde.
De vină este, în primul rând, avalanşa de informaţii cu care suntem asaltaţi, dar şi modul în care o experimentăm, cu ajutorul aplicaţiilor de pe telefon sau tableta.
Cercetătorii afirmă că cei mai afectaţi de scăderea puterii de concentrare sunt adolescenţii, al căror comportament a devenit unul impulsiv.
Vestea bună este că tehnologia ne-a crescut abilităţile de a face mai multe lucruri în acelaşi timp (multitasking) şi de a sintetiza mai uşor informaţiile. Potrivit experţilor, acest lucru ne permite să luăm decizii mult mai uşor.
La studiul realizat de Microsoft în Canada au participat 200 de persoane.
Trucul simplu care îți poate îmbunătăți memoria
Cercetătorii de la Universitatea Waterloo din Canada au publicat recent în revista „Memory’’ rezultatele unui studiu care arată cum ne putem îmbunătății memoria cu până la 15%, printr-un simplu truc.
Potrivit acestora, dacă citești cu voce tare informațiile, ai o rată mai bună de memorare.
Cercetătorii au ajuns la această concluzie după ce, în cadrul studiului, au provocat 95 de participanti să testeze patru metode pentru a invata informatii scrise: citind in tacere, auzind pe altcineva citind, citind cu voce tare si ascultand o inregistrare a propriei lecturi.
Participantii care au citit cu voce tare informatiile au aratat cele mai bune rate de memorare si reproducere – o crestere de cinci pana la 15% a vitezei de invatare, de fapt.
„Spuneti informatiile pe care doriti sa vi le amintiti cu voce tare si veti avea o probabilitate mai mare de a retine si reproduce a datelor. Da, este atat de simplu!”, a spus psihologul si co-autor al studiului, Colin MacLeod.
Alături de cititul cu voce tare, alte metode de îmbunătățire a memoriei sunt descifrarea frecventă de puzzle-uri și cuvinte încrucișate.
Sonata lui Mozart care ne ajută să ne îmbunătăţim memoria
Dacă sunteţi stresaţi, vă simţiţi la limită, aveţi o stare de oboseală şi nu mai sunteţi capabili să vă concentraţi la serviciu, ascultaţi Sonata pentru două piane în D major K448 de Mozart!
Cercetătorii de la Universitatea Sapienza, din Roma, au realizat un studiu care arată că muzica lui Mozart ajută la creşterea activităţii cerebrale asociate memoriei, înţelegerii şi rezolvării problemelor.
La studiul realizat de experţi au participat 30 de persoane, monitorizate cu ajutorul unor electroencefalografe pentru a înregistra activitatea electrică cerebrală.
Participanţii la studiu au fost împărţiţi în trei grupe, cu vârste între 33 şi 77 de ani, care au ascultat “L`allegro con spirito” din Sonata pentru două piane în D major K448 de Mozart şi “Fur Elise”, de Ludwig van Beethoven.
Rezultatele studiului, publicat în revista Consciousness and Cognition, au arătat că muzica lui Mozart poate activa circuitele neuronale corticale asociate funcţiilor cognitive şi de concentrare.
“Rezultatele înregistrate după ascultarea compoziţiei lui Mozart au arătat, atât în cazul adulţilor cât şi în cazul bătrânilor sănătoşi, o intensificare a undelor alfa şi a frecvenţelor medii caracteristică unei activităţi cerebrale asociate coeficientului de inteligenţă, memoriei, cunoaşterii şi uşurinţei de a rezolva probleme”, afirmă cercetătorii, care susţin că electroencefalograful nu a înregistrat schimbări la grupurile menţionate după ascultarea muzicii lui Beethoven.
Experţii susţin că alcătuirea raţională şi organizată a sonatei lui Mozart are un ecou la nivelul cortexului cerebral (partea din creier responsabilă cu funcţiile mentale complexe).
“O caracteristică a muzicii lui Mozart este repetarea frecventă a liniei melodice. Astfel sunt eliminate elementele de surpriză care ar putea distrage atenţia ascultătorului de la logica muzicii. Fiecare element melodic este rezolvat într-un mod care confirmă aşteptările ascultătorului”, arată cercetătorii.