Omul modern are la bază porțiuni de ADN care provine de la un strămoș încă necunoscut. Cel mai probabil este vorba despre Homo erectus, despre care se crede că a trăit cu mai mult de 100.000 de ani în urmă. Însă ipoteza nu este sigură, deoarece nu a fost găsit niciodată ADN-ul acestuia.
Potrivit specialiștilor de la Laboratorul Cold Spring Harbour din New York, o nouă analiză a genomilor celor mai faimoși oameni din antichitate, neanderthalii și denisovanii, a dezvăluit o legătură cu un strămoș încă neidentificat pentru speciile noastre.
Experții au folosit un algoritm Bayesian care le-a permis să exploreze o perioadă lungă în istoria reproducerii interrasiale acestor specii.
Potrivit studiului, între 3 și 7% din ADN-ul neanderthal este influențat de Homo sapiens, iar aproximativ 1% din ADN-ul denisovan este de origine necunoscută.
Studiul a arătat că aproximativ 15% din aceste regiuni misterioase „super arhaice” ale ADN-ului, descoperite în genomul denisovan, sunt încă în circulație la oameni. Ce s-a întâmplat în cele din urmă cu această specie dispărută este încă necunoscut.
Experții cred că este vorba de Homo erectus însă n-au cum să dovedească acest lucru, în condițiile în care pînă acum n-a fost descoperită nicio urmă de AND a acestui om străvechi.
„Această cronologie pare a fi incompatibilă cu un schimb genetic care implică strămoșii direcți euroasiatici, care au emigrat din Africa în urmă cu 50.000 de ani. În schimb, calendarul nostru sugerează o migrare mai timpurie, care a avut loc cu cel puțin 200.000 de ani în urmă”, arată concluziile studiului.
Studiul a mai descoperit și dovezi ale reproducerii între oameni și neanderthali, care ar fi avut loc mult mai devreme decât se știa până acum:cu aproximativ 200.000 până la 300.000 de ani în urmă.
„Ceea ce este interesant în această lucrare este că demonstrează că poți învăța despre istoria omenirii prin reconstruirea întregii istorii evoluționiste și punerea în comun a unei colecții evenimente atât de la oameni moderni, cât și de la hominini arhaici”, spune Adam Siepel, biolog al Laboratorului Cold Spring Harbour din New York.
Misterul canibalilor din România. Secretul ascuns al civilizației Cucuteni
Urme de viață extraterestră, descoperite în Africa
Experții de la Centrul de Biofizică Moleculară din Franța au descoperit, în munții Makhonjwa din Africa de Sud, elemente de carbon care are origini extraterestre. Fragmentele de materie organică au fost găsite într-un sediment vulcanic de acum 3,3 miliarde de ani.
Astrobiologii continuă să găsească indicii care sugerează că viaţa a apărut în altă parte a galaxiei şi a fost adusă pe Terra de meteoriţi şi comete, în urmă cu 4 miliarde de ani.
,,Este pentru prima data când descoperim carbon cu origini extraterestre în rocile tereste’’, a declarat expertul Frances Westall.
Potrivit acestuia, prezenta materiei organice cu origini necunoscute, extraterestre, se datorează, cel mai probabil, unui meteorit care a lovit zona respectivă în urmă cu câteva miliarde de ani.
Descoperirea făcută în perimetrul vulcanic Josefsdal Chert, realizată cu un spectroscop EPR (electron paramagnetic resonance), este, potrivit experților, încă o dovadă clară că există și alte forme de viață în Univers.
În sedimentele cu origini extraterestre au fost găsite nanoparticulele de nichel, crom și fier, aranjate într-o formă specială.
„Este vorba de așa numitele spineluri cosmice, formate în timpul intrării obiectelor extraterestre în atmosfera Pământului”, a explicat inginerul chimist Didier Gourier, de la Universitatea PSL.
,,Nu știm încă ce formă a luat odată această materie organică veche și nici nu putem fi siguri dacă ploaia de meteoriți a avut legătură cu evoluția vieții așa cum o știm astăzi. Totuși, este o descoperire importantă în știința organicii extraterestre’’, a mai spus acesta.
Apariţia vieţii pe Pământ ar putea avea origini extraterestre
Peter Ward, biolog la Universitatea Washington din Seattle, afirmă că există tot mai multe indicii care sugerează că viaţa a apărut în altă parte a galaxiei, posibil pe Marte.
Teoria, cunoscută sub numele de pangeneză, arată că molecule organice şi apă au fost descoperite la suprafaţa cometelor care traversează sistemul nostru solar, aspect care indică faptul că materialele necesare apariţiei vieţii pe Pământ provin din spaţiu.
Pangeneza nu este o teorie nouă. Aceasta a apărut în 1871, însă a început să se răspândească recent, odată ce astronomii au început să descopere numeroase componente organice în Univers.
Paradoxul Fermi, decriptat. De ce ne evită civilizaţiile extraterestre