Într-o sală a prestigiosului Muzeu J. Paul Getty din Malibu, California, se află o sculptură grecească veche de peste două milenii care a devenit, în ultimii ani, un fenomen viral pe internet și un pilon central în argumentația adepților teoriilor despre călători în timp sau extratereștri antici. Artefactul pare să înfățișeze o scenă imposibil de familiară pentru lumea modernă: o femeie nobilă care pare să utilizeze un „laptop”, prezentat de o servitoare. Dar este această sculptură o dovadă a unei tehnologii anacronice sau o simplă iluzie, o proiecție a prezentului nostru asupra trecutului?
Piatra de mormânt care a devenit virală
Opera de artă în cauză este o stelă funerară din marmură, datată în jurul anului 100 î.Hr., intitulată oficial „Mormântul Naiskos al unei femei nobile, alături de o sclavă”.
Un „naiskos” era un mic altar sau templu în miniatură, un element comun în arta funerară elenistică. Sculptura înfățișează o femeie așezată pe un tron, o doamnă din înalta societate, care întinde mâna spre un obiect subțire pe care i-l prezintă o tânără servitoare.
Pentru adepții teoriilor conspirației, precum cei de pe canalul de YouTube „Still Speaking Out”, interpretarea este clară: obiectul este „izbitor de asemănător cu un laptop modern”.
Ei subliniază forma sa, capacul ridicat pe care stăpâna pare să îl atingă ca pe un ecran, și, mai ales, două orificii vizibile pe latura obiectului, interpretate ca fiind „porturi USB” sau alte mufe.
Narațiunea lor este una spectaculoasă: piatra funerară este dovada că un călător în timp a adus un computer portabil în Grecia antică sau că elita greacă avea acces la o tehnologie avansată, posibil de origine extraterestră, conectată poate la surse de informații precum Oracolul din Delphi.
Ce ne spune arta funerară greacă?
Pentru arheologi și istorici, scena este una clasică pentru arta funerară a perioadei. Astfel de reliefuri nu erau portrete realiste, ci reprezentări idealizate ale vieții defunctului, menite să sublinieze statutul social, bogăția și virtuțile acestuia. Scena unei doamne deservite de o sclavă, examinând un obiect prețios, se încadrează perfect în acest tipar cultural.
O cutie de bijuterii sau o „tabletă” antică?
Misterul „laptopului” are, de fapt, câteva explicații mult mai plauzibile și ancorate în realitatea istorică. O primă ipoteză, mai puțin favorizată de experți din cauza adâncimii reduse a obiectului, este că ar putea fi o cutie de bijuterii plată, un simbol al bogăției familiei.
Însă, cea mai larg acceptată explicație, susținută de arheologi precum Kristina Killgrove într-o analiză pentru Forbes, este că obiectul este, de fapt, o pereche de tăblițe cerate, cunoscute sub numele de diptic. Acestea erau, în esență, „notebook-urile” sau „tabletele” lumii antice. Constau din două (sau mai multe) plăcuțe din lemn, legate între ele, ale căror suprafețe interioare erau acoperite cu un strat de ceară de albine. Pe această ceară se putea scrie cu ajutorul unui instrument ascuțit numit stylus.
Tăblițele erau refolosibile – ceara putea fi netezită – și erau folosite pentru absolut tot, de la luarea de notițe și corespondență, la calcule și exerciții școlare. O femeie educată și de rang înalt, așa cum este cea înfățișată, ar fi folosit în mod curent un astfel de obiect.
Iar „porturile USB”? Acestea sunt, cel mai probabil, orificiile prin care erau trecute șnururile din piele care legau tăblițele între ele sau în care se păstrau instrumentele de scris din lemn sau os (stylus-urile), care, fiind realizate din materiale perisabile, au putrezit și au dispărut de mult.
O lecție despre percepție și anacronism
Fascinația pentru „laptopul grecesc” este un exemplu perfect de pareidolie culturală – tendința creierului nostru de a recunoaște tipare și obiecte familiare în forme ambigue. Într-o lume saturată de tehnologie, suntem condiționați să vedem un laptop într-un obiect dreptunghiular, subțire, cu un „capac” ridicat. Proiectăm, astfel, în mod anacronic, prezentul nostru asupra trecutului.
Călătoria în timp, dovedită? Telefonul mobil apărut într-un film din 1938
O fotografie din 1943 prezintă un om cu un telefon. E o dovadă a călătoriei în timp?
5 povești fascinante și misterioase din Triunghiul Bermudelor
Călătoria în timp, posibilă? Un experiment incredibil derulat la CERN
Cu o experiență de 10 ani în domeniul jurnalismului IT&C, Marius Ivan este un expert în a traduce complexitatea tehnologică în termeni simpli și ușor de înțeles pentru publicul larg. Pasionat de inovație și tehnologie, el urmărește îndeaproape evoluțiile din industrie și le aduce la cunoștința cititorilor într-un mod captivant și informativ.
Marius a lucrat pentru publicații de top, atât online, cât și offline, unde a acoperit o gamă largă de subiecte, de la lansări de produse noi și tendințe tehnologice emergente, până la probleme de securitate cibernetică și impactul tehnologiei asupra societății. El a intervievat lideri din industrie, experți și utilizatori obișnuiți, oferind cititorilor perspective unice și valoroase asupra lumii tehnologiei.
Pe lângă activitatea sa profesională, Marius este un pasionat de tehnologie și un utilizator avid de gadgeturi. El este mereu în căutarea de noi tehnologii și gadgeturi care să-i facă viața mai ușoară și mai interesantă.