La peste 135 de ani de la crimele îngrozitoare care au terorizat estul Londrei, identitatea lui Jack Spintecătorul rămâne unul dintre cele mai mari mistere nerezolvate din istoria criminalisticii. Acum, un renumit criminolog britanic, David Wilson, specializat în profilarea criminalilor în serie, susține că a reușit, în sfârșit, să rezolve enigma. Folosind o combinație de tehnici moderne de profilare geografică și o reevaluare a dovezilor istorice, Wilson indică spre un suspect deja cunoscut, frizerul polonez Aaron Kosminski, aducând noi argumente în sprijinul vinovăției acestuia și identificând chiar și o a șasea victimă, trecută cu vederea.
În noua sa carte, „A History of Modern Britain in Twenty Murders”, profesorul Wilson aplică o tehnică numită profilare geografică. Analizând locațiile celor cinci crime „canonice”, comise într-o zonă restrânsă din cartierul Whitechapel, el a ajuns la concluzia logică că ucigașul trebuie să fi locuit în epicentrul acestor atacuri. Aaron Kosminski, un frizer evreu-polonez care fugise de persecuțiile din țara sa, locuia împreună cu frații săi în Sion Square, exact în centrul zonei în care au avut loc crimele.
Mai mult, Wilson argumentează că profesia lui Kosminski se potrivește perfect cu tiparul crimelor. Atacurile aveau loc, de regulă, în primele ore ale dimineții de vineri sau în weekend. Acest lucru sugerează că ucigașul era un muncitor cu un program fix în timpul săptămânii. Ca frizer, Kosminski avea, cel mai probabil, un program de lucru aglomerat de luni până joi, având mai mult timp liber la sfârșit de săptămână.
Un suspect vechi, argumente noi
Potrivit Express, Aaron Kosminski nu este un nume nou în analele „Ripperologiei”. El a fost unul dintre principalii suspecți ai poliției la acea vreme, un inspector șef notând că acesta avea o „mare ură față de femei”, în special față de prostituate, și „puternice tendințe criminale”. De-a lungul timpului, mulți experți l-au eliminat de pe listă, argumentând că mutilările victimelor sugerau cunoștințe medicale sau chirurgicale, pe care un frizer nu le-ar fi avut. Wilson contestă vehement această idee, susținând că rănile, deși brutale, nu indică o expertiză chirurgicală, ci mai degrabă o furie viscerală.
Starea mentală a lui Kosminski este un alt factor cheie. Înregistrările medicale arată că, începând cu 1891, la doar 26 de ani, a fost internat în mai multe aziluri de boli mintale, prezentând tendințe violente, inclusiv amenințări cu un cuțit. „Având în vedere maniera îngrozitoare a crimelor, cred că Spintecătorul era, cel mai probabil, nebun,” a explicat Wilson.
Dovada ADN și controversele din jurul ei
Teoria sa este susținută și de o dovadă materială, deși una extrem de controversată. Acum câțiva ani, a fost efectuată o analiză ADN pe un șal pătat de sânge. Despre acestea se spune că a fost găsit la locul crimei Catherinei Eddowes, una dintre victime.
Probele ADN prelevate de pe șal au fost comparate cu cele ale unui urmaș în viață al lui Kosminski, iar rezultatul a fost declarat a fi o „potrivire de 100%”.
Cu toate acestea, mulți experți au criticat metodologia, contaminarea posibilă a artefactului de-a lungul unui secol și lanțul de custodie incert al șalului, astfel că această dovadă nu a fost universal acceptată.
O a șasea victimă? Martha Tabram
Folosind sistemul informatic modern al poliției britanice, HOLMES (Home Office Large Major Enquiry System), David Wilson a introdus datele tuturor crimelor de femei din Whitechapel între 1888 și 1890. Sistemul a identificat un tipar care lega nu cinci, ci șase crime. Pe baza acestui rezultat, Wilson susține că prima victimă a lui Jack Spintecătorul a fost, de fapt, Martha Tabram.
Găsită cu 39 de lovituri de cuțit în dimineața zilei de 7 august 1888, cu trei săptămâni înainte de prima victimă „canonică”, Mary Ann Nichols, cazul Marthei Tabram a fost adesea dezbătut. Prin includerea ei, Wilson conturează o imagine mai completă a escaladării violenței ucigașului.
