Filozoful grec Pitagora (c.570-495 î.Hr.) este considerat a fi autorul multor descoperiri matematice și științifice fundamentale. Puțină lume știe că Pitagora avea un cult de adepți, care urmau o serie de principii ascetice și mâncau doar alimente vegetariene, dar evitau un anumit produs – fasolea fava. De altfel, una dintre teoriile legate de moartea lui Pitagora implică chiar fasolea fava!
Frăția pitagoreică și mitul reîncarnării sufletului
Cultul avea propriile sale particularități, compuse de ciudățeniile lui Pitagora, care se extindeau dincolo de vegetarianism și evitarea fasolei.
Adepții nu puteau folosi drumurile publice, nu puteau coace pâine, nu puteau încălța pantoful stâng înaintea celui drept, nu puteau vorbi despre divinitate, nu puteau purta haine albe sau lână și nu puteau avea niciun comportament sexual.
Cultul era o „Frăție”, așa că intrarea era limitată la bărbați. Încălcarea oricăreia dintre aceste reguli merita o expulzare prin intermediul unui simulacru de înmormântare, în care contravenientul era tratat ca și cum ar fi fost mort.
Una dintre numeroasele sale contribuții teoretice a inclus „metempsihoza„, care credea în mare măsură în transmigrația sufletelor, susținând că fiecare suflet este nemuritor.
La moarte, acest suflet intră într-un corp nou, o ființă umană sau un animal. Acest lucru explică, probabil, aversiunea sa față de carne, pentru a putea evita scenariul de a mânca, fără să știe, o persoană iubită.
Superstițiile lui Pitagora
Pentru a-și testa teoria, Pitagora a îngropat câteva boabe de fasole, așteptând să crească timp de câteva săptămâni.
Se pare că, atunci când le-a dezgropat, acestea arătau puțin ca niște fetuși umani! El a ajuns la concluzia că a mânca fasole echivala cu un comportament canibal, deoarece acestea conțineau „sufletele morților”.
Există o legendă care spune că Pitagora și-a făcut timp din programul său încărcat pentru a-i explica unui bou că nu ar trebui să mai mănânce fasole niciodată. Asta în timp ce câțiva ciobani care priveau râdeau și puneau la îndoială sănătatea mintală a lui Pitagora, înainte de a se arăta șocați când boul chiar a încetat să mai mănânce fasole!
Nu numai atât, dar boul, cu noua sa dietă fără fasole, a trăit până la o vârstă foarte înaintată, cu mult peste timpul vieții oricărui alt bou, dobândind un statut sacru.
Pitagora: Un geniu al pre-medicinei?
Aristotel a scris că Pitagora a interzis fasolea fava „fie pentru că are forma testiculelor, fie pentru că seamănă cu porțile iadului, pentru că numai ele nu au balamale, fie din nou pentru că se strică, fie pentru că seamănă cu natura universului, fie din cauza oligarhiei, pentru că sunt folosite la tragerea la sorți”.
Misterele și poveștile din jurul morții sale sunt, de asemenea, intrigante.
Pitagora nu este singurul care credea în influența malefică a fasolei. Diogene a propus ca pitagorienii să respingă favelele pentru că provoacă flatulențe care deranjează gândirea, spunând: „Trebuie să ne abținem de la fasolea fava, deoarece este plină de vânt și ia parte la suflet, iar dacă ne abținem de la ea, stomacul va fi mai puțin zgomotos și visele vor fi mai puțin apăsătoare și mai calme”.
Misterul lui Confucius. Asocierea cu qilin, o ființă mitică cu cap de dragon
Legenda morții lui Pitagora
Există mai multe teorii care explică modul în care a murit Pitagora, niciuna mai convingătoare decât celelalte. Se presupune că Pitagora era un adept al oligopolului și, după o victorie politică care a dus la solicitarea unei constituții democratice, lucrurile s-au înrăutățit pentru el.
Cylon/Kylon și Ninon, susținători ai democrației și respinși din frăție, au stârnit sentimentul popular împotriva pitagorienilor. Susținătorii pro-democrație au atacat clădirea pitagoreică, i-au dat foc, iar unele relatări sugerează că Pitagora a murit în incendiu.
Alte relatări contrazic acest lucru, fie susținând că Pitagora nu a fost niciodată prezent în clădire, fie că a reușit să scape cu succes.
Cu toate acestea, unele povești spun că i s-a refuzat să intre în orașul vecin Locris împreună cu adepții săi, iar aceștia au pierit de foame la templul Muzelor din orașul Metapontum.
O altă relatare spune că, în timp ce clădirea era în flăcări, elevii lui Pitagora au creat o cale pentru el, întinzându-se pe jos unul după altul, creând un pod pe care Pitagora să meargă.
Povestea lui Icar. Legenda cu iz SF care a schimbat istoria lumii
Atât de afectat a fost Pitagora, încât după acest eveniment s-a sinucis.
O altă legendă, legată de fasole, a făcut și ea furori în acele vremuri. Ea spune că același Kylon/Cylon, care era fiul unui nobil, era dornic să se alăture frăției.
Cu toate acestea, a fost respins pentru incapacitatea sa de a urma conducătorii ordinului. În semn de răzbunare, a incendiat clădirea frăției.
În timp ce membrii cultului fugeau, mulțimea i-a înjunghiat. Pitagora a reușit să scape.
Drumul său l-a dus însă într-un câmp de fasole, pe care a refuzat să-l calce în picioare. Ținând la principiile sale, cu hotărâre, Pitagora a rămas în afara câmpului, unde și-a găsit soarta.
Pitagora și aversiunea sa față de înscrisuri
Interesant este că Pitagora le-a interzis adepților săi să păstreze înregistrări scrise ale învățăturilor sale, aceștia jurând să păstreze secretul.
Acest lucru a creat în jurul lui Pitagora un adevărat val de mituri, exagerări și minciuni. Cea mai mare parte a ceea ce știm despre el a fost scrisă la sute de ani după moartea sa.
Astfel, moartea lui Pitagora rămâne învăluită în mister și este compusă din povești romantice și fragmente de povești care au fost povestite și repovestite pînă și-au pierdut relevanța.
Poate că, de fapt, Pitagora a murit din cauza favismului și a indigestiei provocate de fasole. E un mister.
