Rutina zilnică previzibilă pare să facă mai mult bine decât credeam. Un studiu realizat la University of Missouri arată că adulții în vârstă care se trezesc, mănâncă, lucrează și se culcă la ore constante raportează mai puțină durere fizică și mai puține simptome de depresie. Efectul apare chiar și la cei care dorm prost.
Ce a măsurat studiul
Eunjin Tracy, profesoară asistentă la College of Education and Human Development din cadrul University of Missouri, a analizat răspunsurile la chestionare ale 67 de adulți în vârstă. Dintre aceștia, 37 aveau insomnie.
Rezultatul așteptat s-a confirmat: participanții cu insomnie au raportat mai multă durere și simptome depresive mai puternice. Surpriza a venit din al doilea nivel al analizei. Cei care își respectau un program zilnic regulat stăteau mai bine la ambele capitole, independent de cât de bine dormeau.
„Indiferent de calitatea somnului, cei care au declarat că au o rutină zilnică regulată au avut niveluri mai scăzute de durere fizică și mai puțină depresie în comparație cu cei fără o rutină zilnică”, a explicat Tracy, într-un comunicat al universității preluat de ScienceDaily. „Dacă suntem consecvenți cu momentul în care ne trezim, mâncăm, muncim sau studiem, interacționăm cu ceilalți și ne culcăm, aceste repere temporale ajută la sincronizarea ceasurilor noastre interne. Pe termen lung, asta pare să fie legată de rezultate mai bune pentru sănătate.”
De ce contează ora la care faci lucrurile
Explicația trimite la ritmul circadian, sistemul intern de cronometrare pe 24 de ore al organismului. Acest ceas biologic influențează somnul, dispoziția și o mulțime de alte procese fiziologice.
Activitățile repetate la aceleași ore funcționează ca semnale de calibrare. „Când ne reglăm bine ritmul circadian, corpurile noastre funcționează bine, dar dacă acesta este prea perturbat, corpurile noastre nu mai funcționează la fel de bine”, spune Tracy.
Jet lag social: problema weekendului
Schimbările de program la culcare, la mese sau la celelalte activități zilnice dau peste cap acest mecanism. Chiar și diferențele mici între orarul de zi lucrătoare și cel de weekend produc fenomenul pe care cercetătorii îl numesc jet lag social.
Tracy susține că păstrarea aceluiași ritm pe toată durata săptămânii reduce aceste perturbări.
„Ca persoană care se trezește și se culcă la aceeași oră în fiecare zi, cred că o rutină zilnică poate fi utilă pentru oameni de toate vârstele, pe tot parcursul vieții”, a declarat cercetătoarea. „Există o conștientizare tot mai mare a conceptului de jet lag social – trezirea și culcarea la ore diferite în weekend față de zilele lucrătoare – și a perturbărilor pe care le provoacă ritmului nostru circadian, așa că speranța mea e ca această cercetare să facă mai mulți oameni să ia în calcul beneficiile pentru sănătate ale unei rutine zilnice. Fiindcă o treime din viață o petrecem dormind, cred că studiile despre sănătate și bunăstare ar trebui privite holistic, din perspectiva celor 24 de ore, nu doar concentrate pe perioada în care suntem treji.”
Cât de răspândită e insomnia la vârste înaintate
Contextul explică de ce tema este importantă. Conform National Council on Aging, aproximativ jumătate dintre adulții de peste 60 de ani au simptome de insomnie. Pentru mulți dintre ei, tratamentele clasice pentru somn nu rezolvă durerea cronică și starea depresivă care apar în paralel.
Aici intervine sugestia practică a studiului: o rutină zilnică stabilă este gratuită, nu are efecte adverse și poate fi aplicată în paralel cu orice altă terapie.
Ce nu spune studiul
Merită păstrată o doză de prudență. Eșantionul este mic, doar 67 de persoane, iar datele provin din chestionare completate de participanți. Asta înseamnă o asociere statistică, nu o relație de tip cauză și efect demonstrată.
Este posibil, de exemplu, ca oamenii cu dureri mai mici să reușească mai ușor să își păstreze un program regulat, și nu invers. Confirmarea ar cere studii mai ample și măsurători obiective, nu doar autoevaluări.
Lucrarea, intitulată „Behavioral-social rhythms and insomnia symptoms: associations with pain, body mass index, and depressive symptoms among older adults”, a apărut în Journal of Behavioral Medicine. Materialul de prezentare a fost publicat de University of Missouri-Columbia și preluat de ScienceDaily.
Cum arată rutina zilnică ideală, în practică
Din concluziile studiului se desprind câteva repere simple. Trezirea la aceeași oră, inclusiv sâmbătă și duminică. Mesele la intervale constante. Expunerea la lumină naturală dimineața. Activitatea fizică plasată în același interval al zilei. Contactul social programat, nu improvizat. Și o oră de culcare pe care o respecți chiar și când nu ți-e somn.
Nu este nevoie de precizie de ceasornicar. Ideea este să reduci variația de la o zi la alta, mai ales între zilele lucrătoare și weekend.
Articole conexe pe GadgetReport.ro
Ce fel de program de somn ți se potrivește cu adevărat, conform științei
Pierderea a doar 80 de minute de somn pe noapte poate duce la creștere în greutate
Misterul somnului prelungit: de ce odihna în exces poate deveni un pericol
De ce ar trebui să mâncăm mai devreme iarna. Tu ai auzit de crononutriție?
Sursa declarațiilor: Eunjin Tracy, University of Missouri, prin comunicatul universității. Date epidemiologice: National Council on Aging.
