Războiul Troiei rămâne una dintre cele mai dezbătute povești din istoria antichității. Puține documente istorice sugerează că evenimentele descrise de Homer în Iliada și Odiseea ar fi avut vreo bază reală. O tăbliță hitită, veche de peste 3.000 de ani, ar putea totuși ajuta la separarea faptelor de legendă. Interesul publicului pentru acest subiect a crescut recent și din cauza filmului „The Odyssey”, în regia lui Christopher Nolan, care a readus discuția despre Războiul Troiei în social media. O amatoare de istorie de pe TikTok, cunoscută drept Sarah (@artemiscollective), a discutat subiectul într-un videoclip vizionat de peste 114.000 de ori, potrivit All That’s Interesting.
Ce spune, de fapt, Tratatul lui Alaksandu
Documentul discutat este Tratatul lui Alaksandu, o tăbliță cuneiformă hitită datată, în general, în secolul al XIII-lea î.Hr., în timpul domniei regelui hitit Muwatalli al II-lea. Tratatul este adresat unui rege numit Alaksandu și menționează un oraș numit Wilusa.
Deși aceste nume pot părea complet străine, istoricii cred că ar putea face referire la locuri și persoane reale. Numele Wilusa ar putea fi înrudit cu Wilios, forma mai veche a numelui folosit de Homer pentru Troia, Ilios — motiv pentru care mulți specialiști asociază Wilusa cu însăși cetatea Troiei. Numele Alaksandu, la rândul lui, seamănă cu grecescul „Alexandros”, un alt nume folosit pentru prințul troian Paris, deși nu există dovezi directe că Alaksandu ar fi fost, într-adevăr, Paris din legendă.
Alte documente hitite menționează un popor numit „Ahhiyawa”. Specialiștii cred că aceștia ar putea fi grecii micenieni, posibil chiar „aheii” pomeniți de Homer.
Ce a găsit, de fapt, arheologia la Troia
Aceste documente nu demonstrează existența Războiului Troiei așa cum a fost el mitologizat. Ele arată însă că anumite elemente ale poveștii ar putea fi reale sau, cel puțin, inspirate din persoane și locuri care au existat cu adevărat. Până în prezent, arheologii au descoperit dovezi solide că Troia a fost un loc real și că acolo s-a întâmplat, la un moment dat, ceva anume.
Cercetătorii au găsit o cetate întărită, de mari dimensiuni, care a trecut clar printr-un conflict armat. Există dovezi că locuitorii se pregăteau pentru pericol, inclusiv prin depozitarea de provizii. Arheologii au mai descoperit clădiri incendiate, rămășițe umane, vârfuri de săgeți și pietre de praștie, semne clare ale unei bătălii, similare, ca gen de descoperire, cu rămășițele Calului Troian identificate chiar la Troia de arheologii de la Universitatea Boston.
Aceste urme sugerează însă doar că un conflict a avut loc, la un moment dat, în cetate. Ele nu confirmă faptul că Războiul Troiei s-a desfășurat exact așa cum este descris în epopeile homerice sau chiar că acesta ar fi avut loc sub această formă. Dovedirea Războiului Troiei, așa cum a fost el mitologizat, ar necesita descoperiri suplimentare, semnificative. Dovezile scrise legate direct de un asediu grecesc sunt, practic, inexistente: nu există niciun document contemporan care să descrie un asediu al grecilor și nicio inscripție care să pomenească nume precum Ahile, Hector, Priam, Elena sau Agamemnon.
Absența acestor dovezi nu înseamnă neapărat că Războiul Troiei nu a avut loc niciodată. Este posibil ca, dacă evenimentul s-a produs cu adevărat, el să fi fost semnificativ diferit față de felul în care a fost descris ulterior de povestitori precum Homer. Eventuale descoperiri arheologice viitoare ar putea arăta cât de mare este, de fapt, diferența dintre legendă și realitatea istorică.
