Atunci când trebuie să iei o decizie, cu cât ai la dispoziție mai multe informații, cu atât îți va fi mai greu să alegi o soluție optimă. E un adevărat paradox, dar care are o explicație științifică. Altfel spus, ideea de ,,less is more” este valabilă.
Studiul, realizat de Stevens Institute of Technology, a constatat că excesul de informații poate afecta procesul de luare a deciziilor. Chiar și un exces minim de informații poate împiedica luarea eficientă a deciziilor, spun experții.
Cercetarea, publicată în revista Cognitive Research: Principles and Implications, sugerează că excesul de informații ar putea fi, de fapt, o problemă: acest aflux de fapte și detalii tinde să afecteze, mai degrabă decât să îmbunătățească, calitatea procesului lor decizional.
„Este contraintuitiv, pentru că tuturor ne place să credem că folosim informațiile cu înțelepciune pentru a lua decizii inteligente”, a declarat profesorul asociat al Catedrei Farber, Samantha Kleinberg, autorul principal al lucrării și informatician la Stevens Institute of Technology.
„Dar realitatea este că, atunci când vine vorba de informații, mai mult nu este neapărat mai bine.”
Pentru a studia modul în care oamenii iau decizii, cercetătorii creează, de obicei, diagrame simple – sau modele cauzale – care arată modul în care diferiți factori interacționează în mod logic unii cu alții pentru a produce rezultate specifice.
Atunci când este vorba de descrierea unor scenarii ipotetice abstracte, cum ar fi modul în care extratereștrii se confruntă la o petrecere de dans, majoritatea oamenilor pot raționa eficient cu privire la astfel de modele, deoarece nu au prejudecăți sau preconcepții cu privire la luptele de dans cu extratereștrii.
Oamenii iau decizii bune pentru că se concentrează asupra informațiilor care le sunt oferite.
Cercetarea lui Kleinberg arată că, atunci când vine vorba de scenarii de zi cu zi, cum ar fi, de exemplu, să ne dăm seama cum să luăm decizii sănătoase în materie de nutriție, capacitatea oamenilor de a raționa eficient aproape că se evaporă.
„Credem că cunoștințele și convingerile anterioare ale oamenilor le distrag atenția de la modelul cauzal din fața lor”, a explicat Kleinberg.
„Dacă raționez cu privire la ce să mănânc, de exemplu, s-ar putea să am tot felul de preconcepții despre cele mai bune lucruri de mâncat – iar acest lucru face mai dificilă utilizarea eficientă a informațiilor care îmi sunt prezentate.”
Provocarea deciziilor de zi cu zi
Pentru a verifica această ipoteză și pornind de la studiul lor din 2020, Kleinberg și coautorul Jessecae Marsh, psiholog cognitivist la Universitatea Lehigh, au efectuat o serie de experimente care au explorat modul în care variază procesul decizional al oamenilor atunci când li se prezintă diferite tipuri de modele cauzale pe o gamă largă de subiecte din viața reală, de la cumpărarea unei case și gestionarea greutății corporale la alegerea unei facultăți și creșterea participării la vot.
„Ceea ce este cu adevărat remarcabil este că până și o cantitate infimă de informații în plus are un efect negativ mare asupra procesului nostru de luare a deciziilor”, a declarat Kleinberg. „Dacă primești prea multe informații, procesul tău de luare a deciziilor devine rapid la fel de prost ca și cum nu ai fi primit nicio informație”.
Dacă un model cauzal arată că mâncatul de alimente sărate crește tensiunea arterială, dar arată și informații străine, cum ar fi faptul că dacă bei apă îți este mai puțin sete, de exemplu, devine mult mai greu pentru oameni să facă alegeri eficiente cu privire la cea mai bună modalitate de a-și menține sănătatea.
Cu toate acestea, atunci când echipa lui Kleinberg a evidențiat informațiile cauzale proeminente, capacitatea oamenilor de a lua decizii bune revine rapid.
„Acest lucru este semnificativ, deoarece arată că problema nu constă doar în faptul că oamenii sunt copleșiți de cantitatea mare de informații, ci mai degrabă în faptul că se străduiesc să își dea seama la ce părți ale modelului ar trebui să acorde atenție”, a declarat Kleinberg.
Studiul are implicații semnificative în domenii precum sănătatea publică, deoarece înseamnă că mesajele educaționale trebuie să fie reduse la părțile lor cele mai esențiale și prezentate cu atenție pentru a avea un impact pozitiv.
„Dacă le oferiți oamenilor o listă de lucruri de care trebuie să țină cont atunci când decid dacă să poarte o mască de protecție sau să facă un test COVID sau ce să mănânce sau să bea, atunci le îngreunați de fapt luarea unor decizii bune”, a spus Kleinberg.
Chiar și atunci când Kleinberg și Marsh au oferit participanților opțiunea de a primi mai multe sau mai puține informații, cei care au cerut mai multe informații au luat decizii mai proaste decât cei care au cerut mai puține.
„Dacă le oferiți oamenilor posibilitatea de a se gândi prea mult, chiar și atunci când cer informații suplimentare”, a spus Kleinberg, „lucrurile merg prost. Oamenii au nevoie de modele cauzale simple și atent direcționate pentru a lua decizii bune”.
O abordare pentru a ajuta la luarea deciziilor ar putea fi utilizarea chatbots cu inteligență artificială pentru a personaliza informațiile despre sănătate sau sfaturile nutriționale pentru indivizi, de la caz la caz – în esență, alimentând un model cauzal complex în modelul de inteligență artificială și lăsându-l să detecteze și să evidențieze doar informațiile specifice care sunt cele mai relevante pentru o anumită persoană.