Un studiu recent publicat în revista Science Advances aduce în discuție o idee controversată: utilizarea geoingineriei pentru a atenua impactul puternic al fenomenului El Niño. Cercetătorii de la UC San Diego sugerează că tehnici de „brightening” a norilor marini ar putea reduce intensitatea acestui pattern climatic natural, amplificat de încălzirea globală.
El Niño, caracterizat prin temperaturi neobișnuit de ridicate ale suprafeței oceanului Pacific, provoacă fenomene meteorologice extreme: secete severe, inundații, furtuni violente. Organizația Meteorologică Mondială a avertizat recent că ediția din acest an ar putea fi una dintre cele mai intense, alimentată de schimbările climatice antropice.
Ideea centrală este simplă, dar radicală. Prin injectarea de particule speciale în stratosferă sau prin „brightening” a norilor de deasupra oceanului, o parte din radiația solară ar fi reflectată înapoi în spațiu. Aceasta ar răci suprafața Pământului, similar cu efectul produs de o erupție vulcanică majoră, cum a fost cea de la Krakatau în 1883.
Studiul se concentrează pe marine cloud brightening (MCB) – o metodă care folosește aerosoli pentru a face norii de deasupra oceanului mai strălucitori și mai reflectivi. Simulările arată că această intervenție ar putea reduce semnificativ amplitudinea variațiilor El Niño, diminuând riscurile asociate.
Kate Ricke, coautoare a studiului și cercetător climatic la UC San Diego, a explicat că o astfel de abordare țintită ar putea oferi beneficii fără a necesita o implementare continuă pe termen nelimitat.
Jessica Wan, coautoare și cercetător postdoctoral la University of Chicago, a adăugat: „Dacă am putea viza variabilitatea naturală, am putea obține unele dintre beneficiile geoingineriei fără a o folosi pe termen indefinit.”
Contextul dezbaterii globale privind geoingineria
Geoingineria solară rămâne extrem de controversată. Criticii susțin că distrage atenția de la reducerea urgentă a emisiilor de gaze cu efect de seră și că riscurile ecologice și geopolitice sunt prea mari. Cine decide unde și când se aplică astfel de intervenții? Ce efecte secundare neașteptate ar putea apărea asupra precipitațiilor, monsoanelor sau ecosistemelor?
Andrew Dessler, profesor de științe atmosferice la Texas A&M University, a comentat prudent: „Aceste modele sunt imperfecte și există posibilitatea să creezi o problemă neprevăzută, mai gravă decât cea pe care încerci să o rezolvi.”
Totuși, autorii studiului văd în El Niño un teren ideal de testare. Evenimentele extreme temporare ar permite intervenții scurte, cu riscuri sociotehnice mai reduse decât o desfășurare permanentă pentru combaterea încălzirii globale pe termen lung.
De ce contează acum această propunere?
El Niño agravează efectele schimbărilor climatice. Valuri de căldură mai intense, secete prelungite în unele regiuni și inundații devastatoare în altele devin tot mai frecvente. NOAA a indicat o probabilitate crescută de un „very strong” El Niño, cu impacturi globale amplificate.
Studiul se bazează pe simulări care iau în calcul date din evenimente El Niño anterioare și efectele observate ale aerosolilor naturali, cum ar fi fumul de la incendiile de vegetație australiene din 2023.
Ar trebui umanitatea să intervină activ în sistemul climatic pentru a atenua fenomene naturale extreme? Aceasta este întrebarea centrală pe care o ridică cercetarea. Răspunsul implică un echilibru delicat între riscuri, beneficii și necesitatea acțiunii urgente împotriva crizei climatice.
Pentru moment, nu există planuri concrete de testare în teren. Dar discuția științifică avansează, iar presiunea evenimentelor climatice extreme ar putea accelera dezbaterile.
