Omul care, în 1967, a prezis existența vieții pe planeta Venus

Data: 15/09/2020 | Autor: .

Știrea că atmosfera lui Venus conține fosfină, un produs secundar chimic al vieții biologice, a declanșat ieri un val de entuziasm în lumea științifică. Puțină lume știe însă că, acum mai bine de 50 de ani, Carl Sagan a prezis faptul că pe Venus ar putea exista urme de viață.

Cunoscut pentru seria de documentare științifice PBS Cosmos și mai ales drept producătorul discurilor de aur cu muzică de pe Pământ ce au fost folosite în misiunile NASA Voyager, astronomul Carl Sagan a prezis că suprafața lui Venus este extrem de fierbinte chiar înainte ca prima sondă Venus a NASA din 1962, la care a lucrat, să o confirme.

Carl Sagan a fost primul om de știință care a vorbit de ,,iadul’’ climateric de  pe Venus ca rezultat al unui efect de seră – un fenomen care ar putea indica calea către viitorul schimbării climatice a Pământului.

În 1967, într-o lucrare publicată de revista Nature, Sagan afirma că, într-o zi, am putea găsi viața microbiană deasupra planetei Venus.

„Dacă cantități mici de minerale sunt agitate și ajung în atmosferă, nu este deloc dificil să ne imaginăm o biologie indigenă în norii lui Venus”, a scris acesta cu doi ani înainte ca NASA să aterizeze pe Lună.

„Deși condițiile de suprafață ale lui Venus fac ca ipoteza vieții acolo să fie neverosimilă, norii lui Venus sunt cu totul o altă poveste”, afirma acesta. În stratul de 50 km, în vârful norilor lui Venus, condițiile sunt de fapt ospitaliere și aproape asemănătoare Pământului.

,,Organismele ar putea prospera în zona superioară în același mod în care bacteriile prosperă în jurul orificiilor supraîncălzite, bogate în CO2 din Yellowstone. Adăugați lumina soarelui și vaporii de apă la CO2, a spus el, și aveți rețeta pentru acel bloc de viață, fotosinteza’’, a mai scris acesta acum mai bine de 50 de ani.

„Teoria sa are și astăzi un sens predictibil: între condițiile infernale ale suprafeței pe Venusul actual și aproape vidul spațiului cosmic trebuie să existe o regiune temperată unde viața ar putea trăi”, spune Darby Dyar, președintele Grupului consultativ NASA pentru explorarea Venus.

La doar 11 ani după ce Sagan a făcut predicția, o altă sondă Venus a descoperit metan în atmosferă – un predictor al prezenței materialului organic.

Nimeni nu putea dovedi, însă, că metanul însemna viață dincolo de orice îndoială rezonabilă. Totuși, nimeni nu a oferit vreodată o alternativă rezonabilă pentru motivul pentru care metanul ar putea fi prezent pe Venus.

În 2016, simulările NASA au arătat că Venus a avut odată oceane, timp de cel puțin 2 miliarde de ani. Ipoteza a susținut o teorie a expertului planetar David Grinspoon, care sugerează că viața microbiană de pe Venus a migrat spre nori atunci când condițiile au devenit prea dure pentru viața la suprafață acum un miliard de ani.

În 2018, un alt studiu despre atmosfera lui Venus a arătat prezența unor misterioase „pete întunecate” despre care oamenii de știință au speculat că ar putea fi dovezi ale vieții microbiene.

În prezent, ESA, agenția spațială rusă și NASA pregătesc noi misiuni de sondare a plantei Venus.

MISTERUL PLANETEI VENUS

Planeta Venus ar fi avut condiții favorabile vieții, acum 700 de milioane de ani, dar un eveniment catastrofal a transformat-o într-o planetă toxică. La această concluzie au ajuns cercetătorii de la NASA Goddard Institute for Space Studies.

Potrivit experților NASA, simulările arată că, timp de trei miliarde de ani, clima de pe Venus a fost foarte asemănătoare cu cea de azi de pe Terra: apă lichidă la suprafață și temperaturi stabile, între 20 și 40 de grade Celsius.

Un eveniment catastrofal a schimbat însă situația acum aproximativ 700 de milioane de ani.

Oamenii de știință nu știu ce fel de eveniment cataclismic a putut provoca această schimbare radicală.

Așa s-a ajuns ca Venus să devină o planetă toxică.

Cercetătorii de la NASA nu pot spune cu certitudine că Venus a găzduit forme de viață. Studiul deschide însă o nouă perspectivă asupra planetelor din afara sistemului nostru solar, aflate la fel de aproape de stelele lor, cum se află Venus față de Soare.

Venus este singura planetă din sistemul nostru solar care se învârte în sens invers.

Practic, acolo Soarele răsare de la vest, nu de la est. Mai mult, acolo o zi (rotația completă a Planetei în jurul său) durează cât 243 de zile de-ale noastre, iar un an (rotația completă a Planetei în jurul Soarelui) durează 224 de zile de-ale noastre. Deci o zi pe Venus durează mai mult decât un an.

Dovedit științific: Planeta Venus ar fi avut condiții favorabile vieții

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.