Numărul de pași pe zi nu e singurul lucru care contează pentru inimă: ritmul cu care mergi poate compensa o parte din pașii lipsă. Un studiu pe peste 100.000 de adulți, publicat pe 8 septembrie în British Journal of Sports Medicine, arată că oamenii care fac mai puțin de 5.000 de pași pe zi, dar merg alert, au un risc de deces prematur comparabil cu al celor care fac 5.000–7.500 de pași într-un ritm lent.
Concluzia contează pentru cei care nu ajung la celebrul prag de 10.000 de pași. Cel mai mic risc a apărut însă tot la 7.500–10.000 de pași pe zi, combinați cu un ritm susținut.
Câți pași pe zi și în ce ritm: rezultatele studiului
Cercetătorii au folosit datele UK Biobank, o bază britanică de sănătate. Participanții au purtat la încheietură un accelerometru timp de șapte zile, între 2013 și 2015, și au fost urmăriți în medie opt ani, până în noiembrie 2022. În analiza deceselor din orice cauză au intrat 64.743 de persoane, cu vârsta medie de 61 de ani, iar în cea cardiovasculară 70.075 de persoane.
În perioada de urmărire au fost înregistrate 1.697 de decese, dintre care 502 din cauze cardiovasculare. Riscurile de mai jos sunt exprimate ca raport de risc (HR): o valoare de 0,72 înseamnă un risc cu aproximativ 28% mai mic decât grupul de referință.
| Pași pe zi | Ritm (pași/minut) | Risc de deces din orice cauză |
|---|---|---|
| Sub 5.000 | 80 | 0,72 (−28%) |
| 5.000–7.500 | 60 | 0,70 (−30%) |
| 7.500–10.000 | 100 | 0,57 (−43%) |
| Peste 10.000 | 90 | 0,71 (−29%) |
Pentru decesele cardiovasculare, tiparul e asemănător. Sub 5.000 de pași pe zi la 70 de pași pe minut, riscul a fost cu 30% mai mic, iar la 7.500–10.000 de pași cu un ritm de 90 de pași pe minut, cu 47% mai mic.
Ce înseamnă „ritm alert” și cum îl măsori
Studiul a folosit un indicator numit cadența maximă pe 30 de minute: cel mai rapid ritm de mers pe care o persoană l-a susținut, cumulat, timp de o jumătate de oră pe zi. Nu e nevoie ca cele 30 de minute să fie consecutive.
În cercetarea despre activitate fizică, 100 de pași pe minut este un prag folosit frecvent pentru intensitatea moderată. Practic, e un mers în care vorbești, dar nu ai putea cânta. Poți verifica simplu: numeri pașii timp de 30 de secunde și înmulțești cu doi. Ceasurile inteligente afișează numărul de pași, iar unele modele arată și cadența în aplicațiile de antrenament. Am comparat recent Galaxy Watch 8 și Galaxy Watch Ultra, două variante pentru monitorizarea mersului.
Cine a făcut studiul și ce limite are
Autorii sunt Le Wei, Matthew N. Ahmadi, Nicholas A. Koemel, Raaj Kishore Biswas, Borja del Pozo Cruz și Emmanuel Stamatakis, de la Universitatea din Sydney, Universitatea Monash și Universidad Europea de Madrid. Cercetarea a fost finanțată de Consiliul Național pentru Sănătate și Cercetare Medicală din Australia.
Este un studiu observațional, deci arată o asociere, nu o relație sigură de cauzalitate. Autorii recunosc că o boală nediagnosticată poate face oamenii să meargă mai puțin, nu invers. Accelerometrele de la încheietură pot confunda uneori mișcările mâinii cu pașii, iar rata de participare la UK Biobank a fost de doar 5,5%.
Ce înseamnă pentru România
Mesajul are greutate la noi. Potrivit Eurostat, în 2019 doar 7,1% dintre adulții din România atingeau recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății de cel puțin 150 de minute de activitate aerobă pe săptămână, față de 31,7% media UE. Tot Eurostat arată că, în 2023, rata standardizată a deceselor prin boli ale aparatului circulator a fost de 787 la 100.000 de locuitori în România, față de 313 în UE.
Pentru cine are un program încărcat, studiul sugerează o strategie realistă: nu e obligatoriu să atingi 10.000 de pași, dar merită ca o parte din drumurile zilnice să fie făcute mai repede. Mersul alert până la stația de transport sau la magazin se adună. Despre alte obiceiuri zilnice care influențează sănătatea am scris în articolele despre jet lag-ul metabolic și rutina de prevenție a unui medic american.
Recomandările generale nu înlocuiesc sfatul medicului, mai ales pentru persoanele cu boli cardiovasculare deja diagnosticate.
Ce urmează
Rezultatele susțin ideea ca recomandările de activitate fizică să țină cont atât de numărul de pași, cât și de intensitatea lor. Următorul pas sunt studii care să testeze direct, prin intervenție, efectul creșterii ritmului de mers. Alte studii despre sănătate găsești pe pagina dedicată sănătății.
