Prevenirea cancerului nu se rezumă la o singură decizie mare, ci la zeci de alegeri mărunte, repetate ani la rând. Este ideea de la care pornește Avishek Kumar, medic american care lucrează cu pacienți diagnosticați cu mai multe tipuri de cancer și care și-a descris pentru Business Insider propria rutină, structurată în cinci componente.
Medicul este direct în privința limitelor acestei abordări. „Nu poți elimina complet riscul de a face vreun tip de cancer”, a declarat el pentru publicația americană, subliniind că scopul este reducerea probabilității, nu o garanție.
Mai multe fibre, mai puține alimente ultraprocesate
La capitolul alimentație, Kumar spune că folosește un test mental simplu: și-l imaginează pe un fermier de acum o sută de ani și se întreabă ce ar fi avut acela în farfurie. „Probabil nu ar fi mâncat Cheetos”, a comentat el pentru Business Insider.
Traducerea practică înseamnă fructe de pădure, cereale integrale, carne slabă, ouă și lactate, adică alimente apropiate de forma lor naturală. Medicul recunoaște însă că eliminarea totală a produselor procesate nu este realistă, iar regula pe care o aplică este ca măcar o masă pe zi să fie cât mai puțin procesată.
Accentul cade pe cumul, nu pe perfecțiune: substituțiile mici, repetate săptămâni și luni la rând, contează mai mult decât episoadele scurte de disciplină strictă. Un context util aici: fibrele alimentare sunt asociate constant, în literatura de specialitate, cu un risc mai mic de cancer colorectal, iar consumul ridicat de carne procesată este încadrat de Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului în grupa substanțelor cancerigene pentru om.
Mișcare devreme în zi, chiar dacă sunt doar 20 de minute
Activitatea fizică este una dintre cele mai bine documentate metode de reducere a riscului oncologic, iar Kumar spune că aleargă aproape în fiecare dimineață, tocmai ca să își adune pașii înainte să înceapă programul de spital.
Pentru cine nu are chef de alergare sau de sală, recomandarea lui este o plimbare de 20 de minute adăugată în rutina zilnică, transformată în obicei. Ideea centrală este regularitatea, nu intensitatea.
Curățenie de toxine în propria locuință
A treia componentă ține de mediul de acasă, inclusiv de obiectele din bucătărie. Medicul atrage atenția asupra vaselor cu strat antiaderent deteriorat, care pot elibera particule în mâncare, și recomandă înlocuirea lor chiar dacă există un atașament emoțional față de o tigaie folosită de ani buni.
A doua problemă din casă este invizibilă, inodoră și fără gust: radonul. Este un gaz radioactiv natural, care se acumulează mai ales în subsoluri și la parter, iar expunerea prelungită este asociată cu cancerul pulmonar. Agenția americană pentru protecția mediului îl consideră a doua cauză ca importanță a cancerului pulmonar, după fumat.
Soluția propusă este banală: un kit de testare ieftin sau un aparat de măsurare a nivelului de radon din locuință, urmat de măsuri de ventilare sau izolare dacă valorile ies mari.
Screeningul, chiar și cu un program încărcat
Kumar recunoaște că, între consultații, își amână uneori propriile controale. Argumentul pe care îl repetă pacienților este însă valabil și pentru el: majoritatea cancerelor răspund mult mai bine la tratament atunci când sunt descoperite devreme.
Reperele citate de Business Insider vin de la American Cancer Society. Colonoscopia pentru depistarea cancerului colorectal este recomandată de la 45 de ani, cu repetare la 10 ani. Mamografia anuală este recomandată femeilor începând cu 40 de ani, iar screeningul pentru cancerul de prostată la bărbați, de la 50 de ani. În ambele cazuri, vârsta de start scade dacă există istoric familial.
În România, programele de screening organizat sunt mai fragmentate, așa că discuția cu medicul de familie despre intervalele potrivite rămâne pasul practic cel mai util.
Deconectarea, ca instrument de gestionare a stresului
Ultima componentă pare cea mai puțin medicală, dar medicul o tratează la fel de serios. Spune că face un efort conștient să nu petreacă tot timpul gândindu-se la cancer, mai ales pentru că rețelele sociale împing permanent articole și studii pe subiect.
Soluția lui este deconectarea completă și cititul într-un loc liniștit, de preferat afară, plus ieșiri cu soția și cu fiul său. Raționamentul este pragmatic: un nivel de stres ținut sub control face mult mai ușoară respectarea celorlalte patru obiceiuri.
„Prevenția cancerului nu ține de perfecțiune, ci de a face constant lucruri simple”, a conchis medicul pentru Business Insider.
Ce rămâne de reținut
Niciunul dintre cei cinci pași nu este spectaculos, iar asta este chiar ideea. Efectul apare din repetiție, nu din intensitate, iar costul de intrare este mic: o masă mai puțin procesată pe zi, 20 de minute de mers, o tigaie înlocuită, un test de radon și o programare la control.
Dacă te interesează subiectul, am scris recent și despre legătura dintre băuturile foarte fierbinți și un tip de cancer esofagian, dar și despre un caz de remisiune după terapie CAR-T la un copil de trei ani.
Acest articol are caracter informativ și nu înlocuiește consultul medical. Pentru decizii legate de screening sau de tratament, discută cu medicul tău.
