România a avut, înainte de 1989, o producție auto mult mai diversificată decât în prezent. ARO, Dacia, UAB și alte firme de stat produceau în țară o mulțime de mașini, de la autoturisme la mașini utilitare, printre care celebrele furgonete UAB/ Rocar TV 12 și TV 15 alături de mastodontul DAC 120 DE.
Furgoneta Rocar a fost un tip de vehicul utilitar produs în România de către compania Rocar București (inițial Uzina Autobuzul București – UAB). Aceste furgonete au fost utilizate pe scară largă în perioada comunistă și au avut diverse utilizări, de la transportul de mărfuri la servicii de ambulanță sau mașini de intervenție.
Între anii 1950 și 1990 , ROCAR ( pe atunci Uzinele Tudor Vladimirescu, apoi AUTOBUZUL) a fost singurul furnizor din România de vehicule pentru transport persoane și vehicule ușoare de marfă.
În anul 1957 începe fabricarea troleibuzelor TV iar în anii 70 își diversifică destul de mult gama de produse, multe dintre acestea , în special utilitarele TV12, TV14C, TV15C, TV14, TV35, TV41, fiind exportate atât în țări din Blocul Socialist (Cehoslovacia, Republica Democrată Germană, Ungaria, Polonia) cât și în America de sud și unele chiar în Vest.
Furgonetele Rocar au fost utilizate de întreprinderi de stat, instituții publice și, în anumite cazuri, de persoane private. Erau utilizate in special pentru transportul mărfurilor, ca mașini de serviciu, ambulanțe, sau autovehicule pentru intervenție.
UAB/ Rocar TV 12
Poate cel mai cunoscut model al producătorului român, UAB/Rocar TV 12 a fost fabricat începând cu anul 1973 în variantele autofurgon, microbuz, camion și autosanitară.
Deși se asemăna ca linie de design cu TV 41 și 51, seria TV 12 era modernă la vremea ei prin faptul că utiliza caroseria autoportantă.
Sarcina utilă era de 1200 kg.
Inițial, UAB/Rocar TV 12 a fost disponibil doar cu motor ARO L25, ulterior au fost fabricate numai cu motoare diesel.
Viteza maximă de 100 km/h
Microbuzul avea o cutie de viteze în 4 trepte și atingea viteza maximă de 100 km/h.
Autosanitarele erau echipate uneori cu motor L25 benzină, și cutie de viteze modificată, astfel, viteza maximă fiind mai mare, de asemeni, suspensia era modificată.
Au fost exportate frecvent în Germania Democrată și Cehoslovacia, unde au fost apreciate în special motoarele Diesel, fiind mult timp singura utilitară Diesel din Europa de Est, chiar și în Europa de Vest, fiind puține utilitare diesel la acel moment.
A fost exportat în câteva exemplare și în Europa de Vest, însă nu s-a bucurat de un succes prea mare cum a fost cazul lui ARO 24.
Modelul a fost urmat de Rocar TV 15, produs începând cu anii 80 până la sfârșitul anilor 90. Aceste vehicule erau disponibile cu motoare D27, D127 dar și cu motoare Andoria sau Renault.
Cutia de viteze în 5 trepte era opțională, la fel și direcția asistată.
O adevărată industrie
În perioada comunistă, Rocar devenise principalul producător de vehicule comerciale din România.
O licență RABA-MAN
În anii 70 este preluată o licență RABA-MAN pentru fabricarea de autobuze și autocare, iar la sfârșitul anilor 70 și continuând în anii 80 produce vehicule articulate (autobuze și troleibuze), diverse autocare, microbuze, midibuze, dar și foarte multe prototipuri care insa nu au intrat vreodată în fabricație de serie, fabricându-se cel mult în număr foarte redus.
În anii 80, ROCAR a avut un litigiu cu fabrica IKARUS BUS Ungaria, pentru faptul că ROCAR ( pe atunci AUTOBUZUL), a copiat integral mecanismul și ansamblul articulației autobuzului IKARUS 280, lucru ulterior dovedit.
Conflictul a fost aplanat în anii 80, însă procesul a fost redeschis de către IKARUS în anii 90, și a și fost câștigat de către IKARUS BUS, lucru care se zice că a dus la încetarea în anul 1996 a vehiculelor seria 117 și 217 și care proces a adus și alte prejudicii lui ROCAR, de ordin moral, dar probabil și financiar.
În anii 80 , ROCAR (Autobuzul pe atunci) , era singurul furnizor de autobuze, troleibuze și vehicule ușoare de marfă din România, iar, cum importurile erau interzise sau restricționate, vehiculele ROCAR erau predominante în România în domeniul transportului de marfă ușoară și de persoane.
O schimbare fundamentala
Acest lucru însă avea să se schimbe în anul 1990 odată cu caderea regimului și liberalizarea pieței, și prin urmare tot mai multe vehicule din import au început să pătrundă pe piața românească, atât second hand cât și noi.
În anul 1994 , începe fabricarea unui autobuz nou, și anume Rocar De Simon, apoi în anul 1995, ROCAR câștigă o licitație cu RATB și Primăria București pentru livrarea a peste 300 autobuze.
Totuși, acest contract cu RATB s-a dovedit insuficient pentru ROCAR, întrucât afară de RATB și încă câteva societăți de transport din țară (atât transport în comun public cât și diverși particulari), aproape nimeni nu mai era interesat de produsele ROCAR.
În anul 1998, ROCAR fabrica primele sale autobuze cu podea joasă în colaborare cu BusOtto Autodromo (seria 812), dar numai 2 exemplare sunt construite, probabil datorită costului prea mare de fabricație și a cererii mici.
În anul 2003, Rocar nu a vândut nici un autobuz din lipsă de comenzi.
A intrat în lichidare voluntară la sfârșitul lunii martie 2004.
Povestea DAC 120 DE. Camionul electric al lui Ceaușescu care a uimit o lume întreagă