Căutarea dovezilor de viață pe Marte a făcut un nou pas înainte, deși unul plin de prudență științifică. O analiză a datelor și imaginilor transmise de roverul Perseverance al NASA, din craterul Jezero, a dezvăluit prezența unor roci argiloase care nu doar că poartă urme de carbon organic, ci prezintă și o serie de texturi și minerale enigmatice, considerate de cercetători a fi o „potențială biosemnătură”. Descoperirea, detaliată într-un nou studiu publicat în jurnalul Nature, nu confirmă existența vieții pe Marte, dar indică faptul că roverul a găsit exact tipul de mediu și de roci unde urme ale unor forme de viață microbiene antice ar fi putut fi conservate.
De la amartizarea sa în 2021, roverul Perseverance a avut ca misiune principală explorarea craterului Jezero, un loc despre care se crede că a fost, în urmă cu miliarde de ani, un lac alimentat de o deltă a unui râu. Cel mai recent studiu, condus de dr. Joel Hurowitz de la Stony Brook University, se concentrează pe o serie de roci argiloase deschise la culoare din formațiunea „Bright Angel”, situată la marginea vestică a craterului.
Analizele geologice și geochimice detaliate, efectuate cu instrumentele de la bordul roverului, au arătat că aceste roci argiloase conțin carbon organic și o combinație specifică de minerale, în special fosfat feros și sulfură de fier.
Ce este o „potențială biosemnătură”?
Este esențial de înțeles că echipa de cercetare nu a anunțat descoperirea unor fosile sau a vieții pe Marte. În schimb, ei au identificat o „potențială biosemnătură”. Acesta este un termen științific care descrie o caracteristică – fie ea un element, o moleculă, o substanță sau o textură – care ar fi putut fi formată de viața din trecut, dar care, teoretic, ar fi putut apărea și în absența vieții, prin procese pur geologice.
„Aceste roci argiloase ne oferă informații despre condițiile de mediu de la suprafața lui Marte la sute de milioane de ani după formarea planetei și pot fi văzute ca o arhivă excelentă a mediului planetar și a habitabilității din acea perioadă,” a declarat Hurowitz.
Reacțiile Redox
Ceea ce face această descoperire atât de interesantă este contextul în care au fost găsite aceste minerale. Cercetătorii au ajuns la concluzia că ele s-au format în urma unor reacții redox (reacții de oxidare-reducere) post-depozitare, care au implicat carbonul organic, totul într-un mediu sedimentar, la temperaturi scăzute.
Pe Pământ, reacțiile redox reprezintă motorul chimic al vieții; toate formele de viață le folosesc pentru a obține energie. Iar în mediile sedimentare de pe planeta noastră, la temperaturi scăzute, astfel de reacții sunt, în mod obișnuit, facilitate de viața microbiană. Deși este posibil ca aceste procese să fi avut loc pe Marte și prin căi abiotice (non-biologice), observațiile din formațiunea „Bright Angel” pun la îndoială o explicație pur abiotică, motiv pentru care cercetătorii le-au clasificat drept o potențială biosemnătură.
Așteptând probele de pe Marte
Răspunsul definitiv la această enigmă, însă, nu poate fi dat de instrumentele de la bordul roverului. Acesta este motivul pentru care una dintre misiunile principale ale lui Perseverance este de a colecta și de a sigila mostre de rocă în recipiente speciale. Aceste mostre, inclusiv o carotă extrasă din formațiunea „Bright Angel”, sunt lăsate în urmă, pe suprafața marțiană, pentru a fi recuperate de o viitoare misiune complexă, Mars Sample Return, și aduse pe Pământ pentru a fi analizate în laboratoare de înaltă performanță.
„Analiza mostrei de carotă colectată din această unitate, folosind instrumente de înaltă sensibilitate pe Pământ, va permite măsurătorile necesare pentru a determina originea mineralelor, a compușilor organici și a texturilor pe care le conține,” au concluzionat cercetătorii.
Misterul apei de pe Marte. Un nou studiu răstoarnă teoria „Planetei Albastre”
