Fantezia de a purta o conversație cu animalele, popularizată de personaje precum Doctorul Dolittle, este pe cale să părăsească tărâmul ficțiunii pentru a intra în cel al realității științifice. Într-o nouă frontieră a cercetării, la intersecția dintre biologie, lingvistică și tehnologie, oamenii de știință din întreaga lume folosesc algoritmi sofisticați de inteligență artificială pentru a analiza, a decoda și, în cele din urmă, a traduce comunicarea complexă a animalelor. De la dialectele șobolanilor-cârtiță la cântecele balenelor, AI-ul ne oferă o fereastră fără precedent către lumea non-umană.
Unul dintre cele mai revelatoare studii din acest domeniu a fost condus de cercetători de la prestigiosul Institut Max Planck pentru Cercetarea Creierului din Germania. Analizând peste 36.000 de vocalizări de la șobolanii-cârtiță golași, algoritmii de învățare automată (machine learning) au făcut o descoperire uimitoare: fiecare colonie a dezvoltat propriul său „dialect” unic, relatează TalkAndroid.
Mai mult, aceste dialecte sunt transmise cultural de la o generație la alta și se schimbă în timp, un tipar care imită îndeaproape evoluția limbilor umane. Descoperirea sugerează că limbajul acestor creaturi este mult mai mult decât un set de sunete instinctive – este un sistem de comunicare învățat.
Un „Google Translate” pentru specii
Această abordare este replicată la nivel global pentru o multitudine de specii. „Practic, încercăm să creăm un Google Translate pentru animale,” explică Diana Reiss, expertă în cogniția și comunicarea delfinilor la Hunter College. Această ambiție este susținută de o serie de tehnologii inovatoare.
DeepSqueak, de exemplu, este un software dezvoltat la Universitatea din Washington, care utilizează AI pentru a analiza vocalizările ultrasonice ale rozătoarelor, invizibile pentru urechea umană.
Programul a reușit să distingă între sunetele pozitive (asociate cu recompense sau prezența partenerilor) și cele negative (legate de stres). Tehnologia a fost adaptată cu succes și pentru mamifere marine, reușind chiar să descopere o nouă specie de balenă cu cioc pe baza sunetelor sale unice.
Un brevet depus de gigantul chinez de tehnologie Baidu descrie un sistem ambițios menit să colecteze și să proceseze o gamă largă de date despre animale, de la caini la pisici, incluzând sunete vocale, comportament și semnale fiziologice. Aceste informații ar urma să fie analizate de un sistem AI, cu scopul de a interpreta semnificația diverselor vocalizări și acțiuni ale animalelor, relatează SkyNews.
Comunicarea liliecilor
O echipă de la Universitatea din Tel Aviv, condusă de Dr. Yossi Yovel, a folosit AI pentru a clasifica cu o acuratețe de 61% apelurile agresive dintr-o colonie de lilieci. „Același apel conține nuanțe ușor diferite pe care am putut să le detectăm folosind învățarea automată,” a explicat Yovel.
Succesul acestor proiecte depinde de un ingredient esențial: datele. Algoritmii AI au nevoie de cantități uriașe de informații pentru a învăța să recunoască tipare. Un exemplu emblematic este Inițiativa de Traducere a Cetaceelor (CETI), lansată în 2020. Acest proiect ambițios reunește experți de top în biologia marină, robotică, lingvistică și AI, cu scopul de a decoda limbajul cașaloților. Planul lor implică desfășurarea unor „stații de ascultare” subacvatice, care vor înregistra non-stop „clicurile” codificate ale balenelor.
Crucial este faptul că datele trebuie să fie contextuale. Nu este suficient să înregistrezi sunetele; trebuie să le corelezi cu comportamentul animalului, filmat simultan. Doar așa poate AI-ul să învețe că un anumit sunet este asociat cu găsirea hranei, cu un avertisment de pericol sau cu un ritual de împerechere.
O nouă eră a relației om-animal
Potențialul acestei tehnologii depășește cu mult curiozitatea științifică. În domeniul conservării speciilor pe cale de dispariție, înțelegerea limbajului lor ar putea oferi informații vitale despre tiparele de reproducere, despre teritoriile preferate sau despre răspunsul la amenințările din mediu.
În medicina veterinară, analiza vocalizărilor ar putea ajuta la identificarea mai precisă a durerii sau a stresului, îmbunătățind bunăstarea animalelor. Pe termen lung, posesorii de animale de companie ar putea folosi versiuni simplificate ale acestei tehnologii pentru a înțelege mai bine nevoile și stările emoționale ale companionilor lor.
Poate cea mai profundă implicație este una etică și filozofică. Dacă animalele comunică prin dialecte învățate, transmise cultural, acest lucru ne obligă să ne reevaluăm presupunerile despre inteligența non-umană și despre unicitatea noastră. O astfel de conștientizare ar putea transforma fundamental modul în care interacționăm cu și tratăm celelalte specii cu care împărțim planeta.
Câinii chiar își înțeleg stăpânii. Reacția la adresa oamenilor, dovedită științific
Deținerea unei pisici dublează riscul de schizofrenie. Un studiu bulversant
