Armata de teracotă din China ar fi fost inspirată de sculpturile şi celelalte opere artistice din Grecia antică. Cel puțin asta susțin arheologii chinezi! Până de curând, se credea că Marco Polo a fost primul european care a intrat în contact cu civilizaţia chineză, în secolul XIII.
Cea mai nou teorie privind misteriosul mormânt ce conţine peste 8000 de soldaţi din teracotă, arme, cai şi arsenal de război, descoperit în China, în 1974, arată o legătură directă între cei care au construit armata de teracotă şi influenţele lumii antice greceşti.
Anunţul a fost făcut de Li Xiuzhen, arheolog la Muzeul Armatei de Teracotă din Qin Shihuang.
Inspirate de Grecia antică
Potrivit acestuia, investigaţiile ADN realizate pe relicvele din mormântul vechi de 2000 de ani arată ,,dovezi că, înainte de apariţia Drumului de Mătase, a celebrului Marco Polo, au existat contacte directe între primul împărat al Chinei, Qin Shi Huang, şi lumea elenă. Credem că armata de teracotă şi sculpturile de bronz găsite în sit au fost inspirate de cele din Grecia antică”, a spus acesta.
Mormântul din Lintong a fost descoperit de un fermier chinez, din întâmplare, în 1974. În uriaşul sit, de peste 98 de kilometri pătraţi, se află peste 8000 de soldaţi de teracotă, 150 de cai şi peste 130 de care de luptă. Până acum, arheologii au reuşit să dezgroape numai 30% din mormânt.
Noua teorie ştiinţifică privind armata de teracotă din China este susţinută şi de alte dovezi, care arată că în tradiţia chineză nu a existat un asemenea demers, mormântul de teracotă fiind unul unic.
“Credem că, cu 1500 de ani înainte ca neguţătorii veneţieni să ajungă în China, aici au ajuns grecii care i-au învăţat pe localnici tehnici de sculptură şi alte arte. Nu este exclus ca sculptorii greci să fi oferit asistenţă pentru construcţia armatei de teracotă”, a declarat Lukas Nickel, şeful Secţiei de Istoria Artei din Asia, de la Universitatea din Viena.
Potrivit legendelor chineze, tânărul împărat Qin Shi Huang și-ar fi comandat armata de teracotă de teamă că, în viața de dincolo, nu va avea cine să-l apere.
Experții cred că Qin ar fi dezvoltat o problemă psihică, în condițiile în care a urcat pe tron la o vârstă fragedă, de numai 13 ani, și toată viața ar fi trăit într-o lume mistică, în care sfătuitorii săi i-au insuflat ideea că ar fi un supra-om.
ARMATA DE TERACOTĂ, O POVESTE FASCINANTĂ
Găsita din intamplare, in 1974, cand cativa sateni care sapau un put s-au prabusit intr-un vechi tunel, armata de peste 8.000 de soldati din teracota continua sa ridice multe semne de intrebare.
Se presupune ca la construcția mausoleului Qin Shihuangdis, ce ocupa o suprafata de 56,25 km patrati in Muntii Lishan din suburbia orasului Xihan, capitala provinciei Shanxi, ar fi lucrat 700.000 de oameni timp de aproape 40 de ani.
Intregul complex se intinde pe o suprafata de peste 10 kilometri patrati, fiind un adevarat oras subteran, cu palat si ziduri de aparare.
Interesant este că soldații de teracotă nu seamănă unul cu celălalt, au înălțimi diferite – între 1,75 și 1,90 m –, figuri, urechi și coafuri diferite, haine speciale, în funcție de rang. Concubinele, păsările, bijuteriile și armele găsite arată că împăratul voia să aibă aceeași companie după moarte ca-n viață.
Ce i-a determinat pe chinezi sa realizeze o asemenea constructie?
Maurice Cotterell, autor al mai multor studii privind civilizațiile dispărute, este convins că Armata de teracotă ascunde un mesaj, un cod secret.
Un prim argument ar fi faptul că, arheologii au observat asta, forma feței soldaților ar corespunde unor caractere din alfabetul chinez.
,,Ordinea în care au fost aranjați războinicii, expresiile lor faciale, chiar și numărul zalelor din armură au o sem¬nificație anume, spune cercetătorul francez. Primul rând de soldați ar transmite următorul mesaj: Pri¬vește cu atenție la războinicii din tunelurile acoperite. Citește înțelesul caracterelor în mod diferit, folosește-ți mintea pentru a înțelege povestea care se întinde de la inceputurile lumii până acum, o poveste despre Soare și zei’, a declarat acesta.
Urmăriți în clipul video de mai jos un reportaj fascinant despre armata de teracotă.
Astfel s-ar justifica și faptul că împăratul ar fi cerut ca, după moarte, trupul lui să fie îmbrăcat în jad incrustat cu aur. Apoi să fie lăsat să plutească pe un râu din mercur.
Mausoleul Qin Shi Huang și Armata din teracotă au fost declarate în 1987 drept patrimoniu cultural universal.
