De ani de zile, autoritățile sanitare globale, inclusiv Organizația Mondială a Sănătății (OMS), au avertizat publicul cu privire la riscurile asociate cu consumul de carne roșie, clasificând-o ca fiind „probabil cancerigenă”. Într-o răsturnare de situație surprinzătoare, un nou studiu controversat, realizat la Universitatea McMaster din Canada, pare să contrazică acest consens, sugerând că un consum mai mare de proteine animale ar putea, de fapt, să protejeze împotriva mortalității cauzate de cancer. Însă, înainte de a renunța la salate în favoarea fripturilor, o analiză atentă a metodologiei studiului dezvăluie nuanțe esențiale care complică și pun sub semnul întrebării aceste concluzii.
Poziția oficială a Agenției Internaționale pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC), parte a OMS, este una clară: carnea roșie (vită, porc, miel) este clasificată în Grupa 2A, ca „probabil cancerigenă pentru om”, pe baza unor dovezi solide care o leagă de cancerul colorectal. Carnea procesată (bacon, cârnați, mezeluri) este plasată într-o categorie de risc și mai mare, Grupa 1, ca fiind „cancerigenă pentru om”, alături de tutun și azbest.
Noul studiu de la McMaster pare să susțină exact contrariul: persoanele care consumă mai multe proteine animale ar avea rate mai scăzute de mortalitate prin cancer. Problema fundamentală, însă, stă în definiția extrem de largă a „proteinelor animale”.
„Capcana” definiției: Amestecarea cărnii roșii cu peștele și lactatele
Criticii studiului subliniază că cercetătorii nu au analizat specific impactul cărnii roșii, ci au grupat laolaltă toate sursele de proteine animale: carne roșie, carne de pasăre, pește, ouă și produse lactate. Această distincție este crucială. Numeroase alte studii au demonstrat că peștele, în special varietățile grase precum macroul sau somonul, bogate în omega-3, au efecte protectoare împotriva cancerului.
Prin includerea peștelui și a anumitor produse lactate (care, la rândul lor, au o relație complexă cu cancerul) în aceeași categorie cu carnea roșie, este foarte posibil ca efectul benefic observat să provină, de fapt, de la aceste alimente protectoare, mascând sau contrabalansând riscurile asociate cu carnea roșie.
Alte limite majore ale studiului
Pe lângă această problemă metodologică, studiul prezintă și alte limitări semnificative care impun prudență. În primul rând, cercetarea nu a făcut distincția între carnea procesată și cea neprocesată, o diferență pe care nenumărate studii au dovedit-o ca fiind vitală, carnea procesată prezentând riscuri considerabil mai mari.
În al doilea rând, un detaliu important este sursa de finanțare a cercetării: Asociația Națională a Crescătorilor de Bovine din America (National Cattlemen’s Beef Association), principalul grup de lobby al industriei cărnii de vită din SUA. Deși finanțarea din partea industriei nu invalidează automat un studiu, ea reprezintă un potențial conflict de interese care necesită o evaluare și mai critică a rezultatelor.
Un hot dog pe zi crește riscul de demență. Pericolele consumului de carne roșie
Interesant este și faptul că studiul a concluzionat că proteinele vegetale (leguminoase, nuci, soia) nu au avut un efect protector puternic, o constatare care contrazice, de asemenea, un corp vast de cercetări anterioare.
Chiar dacă concluziile studiului privind proteinele animale ar fi corecte, acest lucru nu ar trebui interpretat ca o undă verde pentru un consum nelimitat de carne. Consumul excesiv de carne roșie rămâne asociat cu un risc crescut de alte afecțiuni grave, precum bolile de inimă și diabetul.
În final, această controversă subliniază complexitatea științei nutriționale. Oamenii nu consumă nutrienți izolați, ci combinații complexe de alimente, ca parte a unor stiluri de viață diverse. Cel mai prudent și mai bine susținut sfat științific rămâne concentrarea pe tiparele dietetice generale, nu pe demonizarea sau glorificarea unor alimente individuale.
O dietă echilibrată, bazată pe o varietate de surse de proteine (cu un accent pe cele vegetale și peștele gras), bogată în fructe și legume și cu un consum limitat de alimente ultra-procesate, rămâne calea cea mai sigură către o sănătate optimă.
Studiu ştiinţific: Câtă carne ar trebui să mâncăm pe săptămână
Publicitate
