Odată cu sosirea căldurii de vară, proprietarii de animale de companie se confruntă cu o provocare sezonieră persistentă și neplăcută: apariția puricilor. Acești paraziți minusculi, dar extrem de rezistenți, au tendința de a-și stabili reședința în covoare, așternuturi și, cel mai grav, în blana animalelor noastre, provocând iritații constante și prezentând riscuri semnificative pentru sănătate. Dr. Lori Teller, profesor clinician la Colegiul de Medicină Veterinară și Științe Biomedicale al Universității Texas A&M, oferă o perspectivă de specialitate asupra simptomelor, pericolelor și metodelor eficiente de prevenție.
Animalele de companie, câinii și pisicile, sunt susceptibile la a contracta purici dintr-o varietate de surse, fie din mediul înconjurător, fie de la alte animale sau chiar de la oameni.
Fauna sălbatică în migrație poate aduce purici în zone unde aceștia nu ar înflori în mod normal. „Animalele de companie pot lua purici prin contact direct cu alte animale, cum ar fi într-un parc pentru câini, la un pet shop, într-o pensiune canină sau la plajă,” explică dr. Teller.
„De asemenea, îi pot lua din mediul înconjurător, cum ar fi din curtea din spate sau în timpul plimbărilor. În unele cazuri, puricii pot ‘face autostopul’ pe hainele sau echipamentele oamenilor, cum ar fi un rucsac.”
Cum știm că animalul nostru are purici?
Atunci când puricii își stabilesc domiciliul în blana unui animal de companie, simptomele pot varia de la o simplă mâncărime la iritații majore ale pielii. „Puricii pot face ca animalele de companie să aibă mâncărimi, în special în zona inferioară a spatelui, pe interiorul coapselor și la cap,” spune dr. Teller.
„Cu suficient scărpinat și mușcat, un animal își poate smulge părul, își poate crea leziuni deschise și inflamate pe corp și poate dezvolta o infecție bacteriană secundară.”
O inspecție vizuală atentă poate ajuta adesea proprietarii să determine dacă puricii sunt cauza disconfortului. „Uneori puteți vedea puricii pe animalul dumneavoastră, în special în zonele unde blana este mai rară,” adaugă dr. Teller.
„De asemenea, este posibil să vedeți ceva ce arată ca piperul presărat în blană; aceste granule negre, numite ‘mizerie de purici’ (fecale de purici), vor deveni roșiatice atunci când sunt umezite.”
Mai mult decât o iritație
Puricii sunt mai mult decât un simplu disconfort; ei pot prezenta mai multe riscuri grave pentru sănătatea animalelor de companie, inclusiv:
Răspândirea teniei Dipylidium caninum prin ingerarea puricilor infestați.
Dermatita alergică la înțepătura de purice (FAD), o reacție alergică la saliva acestora, care poate provoca mâncărimi severe chiar și de la o singură mușcătură.
Infecții secundare ale pielii, rezultate din rănile provocate de scărpinat.
„O infestare severă, în special la animalele foarte tinere sau foarte bătrâne, poate duce chiar la anemie care pune viața în pericol, necesitând uneori o transfuzie de sânge,” avertizează dr. Teller.
De asemenea, puricii pot transmite și oamenilor bacterii care provoacă boli, inclusiv Bartonella henselae (cauza bolii zgârieturii de pisică), Yersinia pestis (cauza ciumei bubonice) și Rickettsia typhi (cauza tifosului murin).
Ce putem face pentru a ne proteja animalele?
Cea mai bună metodă de a vă proteja animalul de companie de purici și de problemele secundare pe care aceștia le pot cauza este utilizarea consecventă a unui produs preventiv împotriva puricilor și căpușelor, aprobat de medicul veterinar.
„Produsele preventive prescrise de medicii veterinari tind să fie mai eficiente, dar cea mai bună prevenție este cea pe care o folosiți în mod constant,” subliniază dr. Teller. Acestea sunt disponibile sub formă de tratamente topice (pipete), medicamente orale (pastile) și zgărzi medicinale.
Dr. Teller recomandă ca fiecare câine și pisică din gospodărie să beneficieze de prevenție împotriva puricilor, chiar și cele care stau exclusiv în interior.
„Este extrem de important ca produsul pe care îl utilizați să fie etichetat pentru specia pe care o tratați,” insistă ea. „Produsele pentru câini nu trebuie folosite niciodată la pisici,” deoarece unele substanțe active pot fi extrem de toxice pentru feline. „Dacă utilizați accidental produsul greșit pe animalul dumneavoastră, sunați imediat la un centru de toxicologie veterinară și contactați medicul veterinar.”
Controlul puricilor în mediul înconjurător al animalului, inclusiv în interiorul casei, este o altă parte esențială a prevenției. Pentru a combate ciclul de viață al puricilor, care include ouă, larve și pupe ce pot supraviețui luni de zile în covoare și crăpături, este necesară o igienizare riguroasă.
„Dacă vă luptați cu o infestare de purici în casă, există unele tratamente care pot fi folosite pe covoare și mobilă,” spune dr. Teller. „De asemenea, poate doriți să apelați la ajutorul unui exterminator profesionist.”
De ce iubesc pisicile să stea în spații desenate? O explicație științifică
Studiu ştiinţific: Câinii folosesc expresii faciale pentru a comunica cu oamenii
