Temperaturile scăzute s-ar putea să nu vă încălzească inima, dar ar putea să vă asigure o viață mai lungă. Altfel spus, criogenia este o metodă prin care ne putem prelungi viața. Cel puțin asta arată un studiu publicat în Nature Aging.
Cercetările anterioare au propus câteva motive care stau la baza acestui fenomen intrigant. Acum, oamenii de știință de la Universitatea din Köln, Germania, au folosit experimente pe viermi pentru a identifica un alt motiv posibil: frigul conduce un proces prin care proteinele deteriorate sunt eliminate din celule.
Mai multe boli neurodegenerative care se pot instala pe măsură ce îmbătrânim – inclusiv Alzheimer și Parkinson – sunt legate de acumularea de proteine nocive, astfel încât descoperirea modului în care temperatura afectează acest proces reprezintă un pas înainte semnificativ în ceea ce privește găsirea unor modalități de a încetini sau chiar de a opri această deteriorare.
Deși este puțin probabil ca statul în frig să fie o opțiune terapeutică în viitorul apropiat, înțelegerea funcționării proceselor pe care temperaturile scăzute le declanșează ne-ar putea ajuta să le reproducem prin utilizarea unor tratamente specifice.
Criogenia, o știință de viitor
„Temperaturile extrem de scăzute sunt dăunătoare, dar o scădere moderată a temperaturii corpului poate avea efecte benefice pentru organism”, scriu cercetătorii în lucrarea publicată.
„Deși efectele temperaturii scăzute asupra longevității au fost raportate în urmă cu mai bine de un secol, se cunosc puține lucruri despre modul în care temperatura rece influențează durata de viață și sănătatea.”
Cercetătorii au efectuat teste pe viermele Caenorhabditis elegans și pe celule umane cultivate în laborator, descoperind că temperaturile mai scăzute au dus la eliminarea aglomerărilor de proteine care se acumulează în modelele animale și celulare de scleroză laterală amiotrofică (ALS) și boala Huntington.
Acest lucru a fost realizat prin intermediul unor structuri numite proteazomi care descompun deșeurile proteice și, în special, prin intermediul versiunii pentru viermi a activatorului proteazomului PA28γ/PSME3 care se găsește la om. A fost nevoie doar de o scădere moderată a temperaturii pentru ca activatorul să funcționeze și să curețe acumulările de proteine potențial periculoase.
Legătura între rezistența la băutură și o viață mai lungă. Secretul stă într-o enzimă
Publicitate
Echipa a descoperit, de asemenea, că un pic de inginerie genetică inteligentă ar putea dial-up activitatea proteazomului, obținând același rezultat fără răcire. Acest lucru ridică posibilitatea unor tratamente care ar putea menține activatorii proteazomului în funcțiune indiferent de temperatura corpului.
Luate împreună, aceste rezultate arată cum, de-a lungul evoluției, frigul și-a păstrat influența asupra reglării proteazomului – cu implicații terapeutice pentru îmbătrânire și pentru bolile asociate îmbătrânirii”, spune biologul David Vilchez de la Universitatea din Köln, Germania.
Mai sunt încă multe de descoperit despre relația dintre temperaturile mai scăzute și îmbătrânire. De exemplu, temperatura internă medie a corpului uman a scăzut constant de-a lungul deceniilor, ceea ce ar putea influența creșterea speranței de viață.
Analizând mult mai îndeaproape și mai detaliat ce anume stă la baza acestei relații, cercetătorii speră că activatorul proteazomului PA28γ/PSME3 ar putea fi o cale spre o îmbătrânire mai sănătoasă.
„Credem că aceste rezultate pot fi aplicate la alte boli neurodegenerative legate de vârstă, precum și la alte specii de animale”, spune Vilchez.
Dovedit ştiinţific. Secretul pentru a avea o viaţă mai lungă şi mai sănătoasă
