Arheologii egipteni au confirmat existența unui culoar secret ascuns deasupra intrării principale a Marii Piramide din Giza. Să fie drumul către locul în care s-ar afla rămăşiţele reginei Nefertiti?
Înregistrarea video realizată cu un endoscop a arătat interiorul coridorului, care are o lungime de 9 m și o lățime de 2,1 m.
Oficialii spun că acesta ar fi putut fi creat pentru a redistribui greutatea piramidei în jurul intrării sau a unei alte camere încă nedescoperite.
Culoarul secret a fost detectat pentru prima dată în 2016, folosind o tehnică de imagistică numită muografie.
O echipă de oameni de știință din cadrul proiectului ScanPyramids a reușit să sesizeze schimbările de densitate din interiorul piramidei analizând modul în care aceasta a fost pătrunsă de muoni, care sunt produse secundare ale razelor cosmice care sunt doar parțial absorbite de piatră.
Tehnica neinvazivă a detectat un spațiu gol în spatele feței nordice a Marii Piramide, la aproximativ 7 metri deasupra intrării principale, într-o zonă în care există o structură de piatră.
Au fost efectuate teste suplimentare cu radar și ultrasunete înainte ca un endoscop cu lățimea de 6 mm să fie introdus printr-o îmbinare minusculă între pietrele care alcătuiesc chevronii.
Un coridor cioplit în piatră
Imaginile filmate de cameră au fost prezentate joi, în cadrul unei conferințe de presă lângă piramidă. Aceasta arăta un coridor gol, cu pereți făcuți din blocuri de piatră cioplite grosolan și un tavan boltit din piatră.
„Vom continua scanarea, așa că vom vedea ce putem face… pentru a ne da seama ce putem descoperi sub ea sau doar la capătul acestui coridor”, a declarat Mostafa Waziri, șeful Consiliului Suprem al Antichităților din Egipt.
Marea Piramidă, care are 146 de metri înălțime, a fost construită pe platoul Gizeh în timpul celei de-a patra dinastii de către faraonul Khufu, sau Keops, care a domnit între aproximativ 2609 î.Hr. și 2584 î.Hr.
În ciuda faptului că este unul dintre cele mai vechi și mai mari monumente de pe Pământ, nu există un consens cu privire la modul în care a fost construită.
Arheologul egiptean Zahi Hawass a declarat că culoarul secret reprezintă o „descoperire majoră”.
De asemenea, el a spus că ar putea ajuta la dezvăluirea faptului dacă în interiorul piramidei mai există încă camera funerară a regelui Khufu.
El a speculat că ar putea exista „ceva important” în spațiul de sub coridor, apoi a adăugat: „Sunt sigur că în câteva luni de acum încolo vom putea vedea dacă ceea ce spun este corect sau nu.”
Un al doilea gol, mai mare, în interiorul piramidei a fost detectat cu ajutorul muografiei în 2017. Se estimează că acesta are o lungime de 30 de metri și o înălțime de câțiva metri și este situat direct deasupra Marii Galerii.
Pe urmele lui Nefertiti
Marea piramidă din Giza nu ar fi singurul loc care ar ascunde pasaje secrete.
Celebrul mormânt al faraonului Tutankhamon ar fi fost doar o camera superioară a unui mormânt mai mare în care s-ar afla rămâșițele mamei sale vitrege, Nefertiti.
Cercetătorii au descoperit că o serie de hieroglife din mormântul lui Tutankhamon prezintă modificări semnificative. Cele descoperite initial, în care faraonul Ay organizează funeraliile lui Tutankhamon acoperă altele mai vechi, care descriu cum Tutankhamon a îngropat-o pe Nefertiti, regina Egiptului şi soţia faraonului Akhenaton.
„O examinare atentă a cartuşelor lui Ay dezvăluie urme clare şi subiacente ale unui nume anterior – cel al lui Tutankhamon. În versiunea sa originală, această scenă îl arătase pe Tutankhamon îndeplinind ritualul funerar pentru proprietarul iniţial al mormântului, predecesorul său imediat… Nefertiti”.
El a adăugat: „Această concluzie îşi găseşte confirmarea absolută în profilul facial al figurilor – nasul strâmb şi bărbia dolofană de sub bărbie a [figurii] etichetate în prezent ca Ay urmează … exact conturul facial standardizat adoptat pentru reprezentările oficiale ale lui Tutankhamon chiar la începutul regalităţii sale. Faţa mumiei poartă trăsăturile incontestabile ale lui Nefertiti. În mod demonstrabil, scena şi-a început viaţa ca o înregistrare a lui Tutankhamon oficiind înmormântarea predecesorului său.”
De altfel, chiar din 1922, când Howard Carter a descoperit mormântul lui Tutankhamon, mulți arheologi s-au declarat uimiți de cât de mică este camera în care a fost îngropat faraonul copil, un fapt total atipic în lumea egipteană.
Reeves susţine că moartea neaşteptată a lui Tutankhamon – în anul 1324 î.Hr. la vârsta de 19 ani, după numai nouă ani pe tron a însemnat că a trebuit să fie înmormântat în grabă, iar mormântul lui Nefertiti era locul ideal.
Tutankhamon a murit la 18 ani din cauza unei fracturi la picior care s-a infectat după rezultatele date de scanarea mumiei sale în 2005.
Pereții ascund uși secrete?
Cercetătorii nu exclud ca în spatele zidurilor camerei mortuare se se află uși secrete către alte camere, unde este posibil să se afle și locul de veci destinat mamei sale vitrege, Nefertiti.
În 2015, Reeves a susţinut că imaginile de înaltă rezoluţie ale mormântului lui Tutankhamon arătau linii sub suprafeţele tencuite ale pereţilor pictaţi, sugerând uşi neexplorate, deşi alţi experţi au considerat că scanările nu sunt concludente.
El a spus: „Este foarte uşor să scriem pur şi simplu că este o pură fantezie, dar… am descoperit că decorul peretelui din camera funerară a fost schimbat.
Nefertiti a murit la vârsta de 40 ani, în 1332 î. Hr.. A fost urmată la tron de Tutankhaton când avea aproximativ opt ani, care şi-a schimbat numele în Tutankhamon şi a fost faraon egiptean între anii 1332-1323 î.Hr. din dinastia a XVIII-a.
Tutankhaton era fiul faraonului Akhenaton şi al mătuşii sale (sora faraonului Akhenaton) a cărei mumie a fost descoperită în 1898 şi care a fost atestată ca mama sa prin teste ADN.
CINE A FOST NEFERTITI
Nefertiti (numele egiptean înseamnă „Frumoasa care, iată, vine”). (n. cca.1370 î.Hr. – d. cca. 1330 î.Hr.) a fost „Marea soție” a faraonului Amenhotep al IV-lea, zis și Akhenaten.
Ea ar fi domnit aproximativ între 1379-1361 î.Hr., în vremea marii reforme religioase conduse de acest faraon, care a promovat cultul unic al discului solar, Aten. Nefertiti a fost și soacra și, se pare, și mama vitregă a faraonului Tutankhamon.
Nefertiti a devenit cunoscută în secolul al XX-lea mai ales datorită bustului (protoma) ei, ajuns în colecția Muzeului egiptean din Berlin, și care face parte în prezent din Muzeul Nou.
Bustul lui Nefertiti, în mai multe variante, a fost una din cele mai des copiate sculpturi dintre cele ce ne-au parvenit din Egiptul antic. Titlurile reginei Nefertiti erau numeroase, de exemplu, la Karnak sunt inscripții în care este denumită „Moștenitoarea, cea mare în grații, cea plină de farmec, marea aducătoare de fericire, doamna gingășiei, foarte iubită, care liniștește inima regelui în casa sa, în toate dulce vorbitoare, Stăpâna Egiptului de Sus și de Jos, Marea Soție a regelui, care o iubește, Doamna celor două țări, Nefertiti”.
Identitatea părinților lui Nefertiti nu este știută cu siguranță, dar se presupune că este fiica lui Ay, care a urcat mai târziu pe tron ca faraon. O altă ipoteză a văzut în Nefertiti o prințesă cu numele Tadukhipa, din regatul Mitanni din Asia Anterioară, și care ar fi fost mai întâi căsătorită cu Amenhotep al III-lea, tatăl lui Amenhotep al IV-lea. Nu se știe anul când s-a măritat cu Amenhotep al IV-lea.
Misterul morții faraonului Tutankhamon! Ce au descoperit experții
MOARTEA LUI NEFERTITI
În anul al 14-lea al domniei lui Akhenaten (1336 î.H) Nefertiti dispare din documentele istorice. După această dată nu se mai vorbește de ea nimic.
S-au emis diferite ipoteze în legatură cu soarta ei. Nefertiti ar fi murit subit în urma unei epidemii ce lovise orașul ori de o altă cauză de moarte naturală. O altă teorie, care presupunea o cădere a ei în dizgrație, este astăzi afirmată, deoarece ștergerile deliberate de pe monumente ale unei regine-soții ale lui Akhenaten sunt astăzi demonstrate referindu-se la regina Kiya.
Împrejurările dispariției lui Nefertiti sunt așadar pierdute în negura istoriei.
„Stela co-regenței ” (aflată la Muzeul Petrie din Londra) o arată, după cum se vede, având statut de coregenta alături de sotul ei, și s-ar putea ca ea a domnit și după moartea sa. Unii cercetatori cred că Nefertiti și-ar fi schimbat numele, mai întâi în Ankhkheperure Neferneferuaten, iar mai apoi în Ankhkheperure Smenkhkare și că ar fi domnit pentru scurtă vreme ca unică suverană, sub acest ultim nume. Ei presupun și că, în calitatea ei de co-regentă și de succesoare a soțului ei, a încercat să ajungă la o reconciliere cu tabăra preoților zeului Amen și a celorlalți tradiționaliști. Nefertiti ar fi luat măsuri pentru a își pregăti urmașii – fiica, numită de acum înainte Ankhsenamun și fiul ei vitreg Tutankhamon – pentru perioada de după moartea ei. Aceștia ar fi fost educați în spiritul religiei tradiționale a vechilor zei. După această teorie, după doi ani de domnie, lui Neferneferuaten i-a urmat pe tron Tutankhamon.
A avut acces Tutankhamon la o tehnologie extraterestră? Descoperirea incredibilă făcută de experţi