Una dintre cele mai fascinante povești din istoria Transilvaniei, dincolo de legenda lui Dracula, este cea a prințesei Rakoczi, Vilma, a cărei fantomă ar bântui și astăzi ruinele cetății din Ardud. O poveste care a fost investigată științific în anii ’80, cercetătorii nereușind să elucideze misterul sunetelor și luminilor bizare captate în cetatea transilvăneană.
Cetatea Ardud a fost construită în 1481 de Bartolomeu Drágffy, la vremea aceea viitor voievod al Transilvaniei. După vreo 200 de ani a intrat în posesia principelui Francisc Rakoczi al II-lea (1676-1735), cel care a condus Răscoala “curuților” împotriva dominației habsburgice.
În jurul cetăţii Ardud s-au născut multe legende legate de figura istorică a lui Francisc Rakoczi al II-lea, printre care şi tunelul sau pivniţa întunecată, cum i se spune în legenda care facea legătura între Cetatea Ardud şi Castelul din Carei.
Poate cea mai misterioasă poveste se referă la fantoma fetei principelui Francisc Rakoczi, prințesa Vilma, care ar fi fost blestemată de către tatăl său fiindcă a divulgat secretul cetăţii unui ofiţer austriac, iar sufletul ei încă bântuie prin cotloanele cetăţii.
Legenda spune că în timpul asediului cetății de către austrieci, aceștia au recurs la o stratagemă neobișnuită pentru a afla detalii despre cum se apărau curuții, care dețineau cetatea.
Într-o misiune ieșită din comun pentru acele vremuri, ei au trimis familiei Francisc Rakoczi al II-lea un ofiţer chipeş care să o seducă pe fata principelui.
Prințesa s-ar fi îndrăgostit de ofiter şi i-a divulgat cel mai bine păstrat secret al cetății, existența tunelului de legătură cu Castelul din Carei.
Cuprinsă de remuscări fata i-a povestit a doua zi tatălui ei ce s-a întâmplat, dar era prea târziu fiindcă soldaţii austrieci au venit să-l aresteze pe tatăl fetei. În timp ce încerca să scape de austrieci, principele și-ar fi blestemat fiica.
Ce s-a întâmplat ulterior nu se știe foarte clar – unii spun că principele a reușit să fugă la timp, iar fiica a fost ucisă de austrieci. Alții afirmă că atât Rakoczi cât și fiica lui au fost închiși de vii în tunelul secret, unde au murit de foame și sete.
Legenda spune că fata princepelui trăieşte şi astăzi în tunel, iar mulți martori oculari au declarat că în ruinele cetății se văd adesea lumini bizare și că se aud sune stranii, un fel de plânset în surdină.
Fenomenele au loc în nopţile senine cu lună plină.
O poveste demnă de Cenușăreasa
O tânără scriitoare din Satu Mare, Karina M. Vlad, stabilită în Portugalia, a scris o care intitulată sugestiv “Şerpoaica”, despre fantoma din Ardud.
Scriitoarea citează o legendă care afirmă că fantoma tinerei nu va dispărea până ce un tânăr care vrea să o dezlege de blestem va săruta de trei ori toate cele trei chipuri ale fantomei ce apare în prima fază în chip de şarpe apoi în chip de broască şi în final în chip de mireasa plângând.
În continuarea legendei se spune că tânărul după ce a trecut examenul cu cele trei fantome trebuie s-o urmeze în pivniţă.
După care printesa îi arată tot tezaurul compus din arme, aur, argint şi nestemate .În tot acest timp de la începutul ritualului şi până la sfârşit tânărul nu are voie să priveasca înapoi pentru că se preface în stâncă de piatră. Legenda mai spune că până nu va fi dezlegată de vreun tânăr fata principelui nu are voie să se pieptene şi să se spele decât o dată de an (în noaptea de Înviere –Paşti).
Transilvania, tărâmul dinozaurilor. O nouă specie descoperită
„Mi-am dat seama că povestea ei se putea face auzită, acum că cetatea urma să reflecte din nou măreţia unor vremuri demult apuse. Şi de ce ficţiune istorică? Pentru că ficţiunea istorică mi-a dat posibilitatea să reconstitui acea parte din povestea „fetei lui Rakoczi”, care fiind despre dragoste, război, trădare şi moarte, nu era pentru urechile copiilor, pe vremea când părinţii şi bunicii ne-o depănau. Oricine cunoaşte legenda prinţesei transformată în strigoi cu chip de şarpe – blestemată fiind de propriul părinte pe care l-a trădat din dragoste – cu siguranţă şi-a pus întrebarea: „De ce?”. Ce fel de motivaţii profund umane ar putea duce la un grad atât de înalt de trădare? Şi tot ficţiunea istorică e cea care ne poate ajuta să ne imaginăm un scenariu posibil. Iar aceasta era o poveste care trebuia să fie spusă, având în vedere câte generaţii a marcat. Pentru că, la fel ca în cazul amintirilor noastre individuale, şi memoriile colective sunt cu atât mai durabile în timp, cu cât încărcătura lor emoţională este mai mare. Cât de cutremurătoare trebuie să fi fost povestea „fetei lui Rakoczi”, de s-a conservat astfel în conştiinţa colectivă şi a ajuns până la noi? Cui să nu îi placă? Cine să nu o înţeleagă? Doar cine nu a trădat, sau nu a fost trădat vreodată, din dragoste”, spune în rândurile unui interviu consemnat de Sătmăreanul, scriitoarea Karina M. Vlad.
Textul integral al interviului poate fi citit accesând link-ul.
Povestea Castelului din Carpați. Ce căuta Jules Verne în România
Cu o experiență de 15 ani în domeniul jurnalismului IT&C, Cristi Popa este un expert în a traduce complexitatea tehnologică în termeni simpli și ușor de înțeles pentru publicul larg. Pasionat de inovație și tehnologie, el urmărește îndeaproape evoluțiile din industrie și le aduce la cunoștința cititorilor într-un mod captivant și informativ.
Cristi Popa a lucrat pentru publicații de top, atât online, cât și offline, unde a acoperit o gamă largă de subiecte, de la lansări de produse noi și tendințe tehnologice emergente, până la probleme de securitate cibernetică și impactul tehnologiei asupra societății. El a intervievat lideri din industrie, experți și utilizatori obișnuiți, oferind cititorilor perspective unice și valoroase asupra lumii tehnologiei.
Pe lângă activitatea sa jurnalistică la GadgetReport.ro, Cristi este un vorbitor public căutat și un moderator la evenimente din domeniu.