Civilizația egipteană antică, cu piramidele sale maiestuoase și templele impunătoare, a fost dintotdeauna o sursă de uimire și fascinație. Dincolo de comorile din aur și de misterioasele hieroglife, unele dintre cele mai remarcabile povești sunt spuse nu de pereții mormintelor, ci de osemintele celor care au condus acest imperiu. Un studiu recent, care a reexaminat rămășițele unuia dintre cei mai vechi faraoni, a scos la iveală o ipoteză uluitoare: Regele Sa-Nakht, un suveran de acum 4.700 de ani, ar fi putut fi un gigant.
Cine a fost Sa-Nakht?
Spre deosebire de nume răsunătoare precum Tutankhamon sau Ramses al II-lea, Sa-Nakht este o figură relativ enigmatică a istoriei egiptene. El a domnit în timpul celei de-a Treia Dinastii, în jurul anului 2700 î.Hr., o perioadă de formare a Vechiului Regat, care a precedat construcția marilor piramide de la Giza. Rămășițele sale scheletice au fost descoperite în 1901 într-un mormânt de tip mastaba (o structură funerară cu acoperiș plat) în apropiere de Beit Khallaf, iar de atunci au fost subiectul unor analize periodice. Însă abia acum, cu ajutorul tehnologiei moderne, o echipă de cercetători a putut oferi o nouă interpretare a acestor oase vechi.
O statură impresionantă
Analiza scheletului a dezvăluit că faraonul avea o înălțime de aproximativ 1,87 metri. Deși în lumea modernă această statură nu ar fi considerată gigantică, în contextul Egiptului antic, ea era una absolut colosală. Înălțimea medie a unui bărbat din acea perioadă era de doar 1,68 metri. Prin urmare, Sa-Nakht ar fi fost cu aproape 20 de centimetri mai înalt decât supușii săi, o diferență care l-ar fi făcut să pară un adevărat uriaș în ochii lor.
Mai mult decât atât, studiul oaselor lungi indică o creștere excesivă, dar proporțională, un semn distinctiv al gigantismului – o afecțiune medicală rară cauzată de producția în exces a hormonului de creștere în timpul copilăriei. Această constatare face din Sa-Nakht cel mai vechi caz de gigantism documentat vreodată în istoria omenirii.
Cercetări anterioare asupra mumiilor egiptene antice au sugerat că înălțimea medie a bărbaților din această perioadă era de aproximativ 1,7 metri, a declarat co-autorul studiului Michael Habicht, egiptolog la Institutul de Medicină Evolutivă al Universității din Zurich.
Un rege „gigant” pe tronul Egiptului
Descoperirea deschide o fereastră fascinantă către modul în care acest faraon ar fi putut fi perceput de poporul său. Într-o societate în care faraonul era considerat o întruchipare divină, un intermediar între zei și oameni, statura sa impunătoare ar fi fost, fără îndoială, un instrument de propagandă naturală extrem de puternic. Înălțimea sa neobișnuită i-ar fi amplificat aura de autoritate și mister, consolidându-i statutul de suveran ales de zei. Este posibil ca legendele despre giganți, prezente în multe culturi antice, să aibă rădăcini în cazuri reale, precum cel al lui Sa-Nakht, unde o condiție medicală a fost interpretată ca un semn al supranaturalului.
Astfel, povestea lui Sa-Nakht devine mai mult decât o simplă curiozitate medicală. Ea ne arată cum știința modernă poate rescrie capitole ale istoriei, oferind noi perspective asupra unor vieți trăite acum milenii. Un schelet care a stat într-o colecție de muzeu timp de peste un secol ne dezvăluie acum nu doar secretele biologice ale unui rege, ci și o posibilă cheie pentru înțelegerea dinamicii puterii și a credinței în una dintre cele mai captivante civilizații ale lumii.
Pe GadgetReport.ro am relatat, în nenumărate rânduri, despre poveștile cu giganți, de la giganții de gheață și de foc din legendele nordice până la titanii care s-au războit cu zeii în mitologia greacă antică.
Aceste descoperiri sugerează că acest egiptean antic suferea probabil de gigantism, făcându-l cel mai vechi caz cunoscut de această afecțiune din lume, au declarat cercetătorii.
Niciun alt membru al familiei regale egiptene antice nu era cunoscut ca fiind gigant.
Cu o experiență de 15 ani în domeniul jurnalismului IT&C, Cristi Popa este un expert în a traduce complexitatea tehnologică în termeni simpli și ușor de înțeles pentru publicul larg. Pasionat de inovație și tehnologie, el urmărește îndeaproape evoluțiile din industrie și le aduce la cunoștința cititorilor într-un mod captivant și informativ.
Cristi Popa a lucrat pentru publicații de top, atât online, cât și offline, unde a acoperit o gamă largă de subiecte, de la lansări de produse noi și tendințe tehnologice emergente, până la probleme de securitate cibernetică și impactul tehnologiei asupra societății. El a intervievat lideri din industrie, experți și utilizatori obișnuiți, oferind cititorilor perspective unice și valoroase asupra lumii tehnologiei.
Pe lângă activitatea sa jurnalistică la GadgetReport.ro, Cristi este un vorbitor public căutat și un moderator la evenimente din domeniu.