O pădure de la marginea satului Săcărâmb din Munţii Metaliferi, cunoscută sub numele de Pădurea de Argint, a devenit faimoasă în lumea pasionaților de paranormal după ce, în zonă, au fost semnalate mai multe fenomene neobișnuite, inclusiv apariția unor OZN-uri și altor întâmplări stranii.
„Pădurea de argint” se află la marginea satului Săcărâmb din comuna Certeju de Sus, județul Hunedoara, Transilvania. Este cea care înconjoară fostul sat minier de unde au fost exploatate, în trecut, 40 de tone de aur și alte metale rare, din munții Metaliferi. A primit această denumire datorită fagilor albi care par să strălucească în bătaia razelor soarelui și ale lunii. Se întinde pe 13 hectare și ar fi unică în Europa.
Dincolo de peisajul cu adevărat spectaculos al naturii, Pădurea de Argint a devenit cunoscută și pentru fenomenele neobișnuite, paranormale, raportate de localnici.
Mai mulți localnici au raportat autorităților că au văzut obiecte zburătoare luminoase care au decolat sau au aterizat în pădure și că, nu de puține ori, au sesizat siluetele unor ființe neobișnuite, foarte strălucitoare, printre copacii argintii.
Niciuna dintre relatări nu a putut fi probată foto sau video. Cert este că, pe vremea lui Ceaușescu, în pădure au făcut mai multe măsurători experții de la Institutul de Fizică din București. Aceștia au măsurat nivelul radiațiilor, al magnetismului și au luat probe de sol și plante.
Potrivit localnicilor, unii dintre cercetători le-au spus că ,,e ceva ieșit din comun’’ în pădure și că aparatele lor de măsurare ,,au fost date peste cap”.
Pe forumurile de discuții ale pasionaților de paranormal, Pădurea de Argint se află la loc de cinste în topul locațiilor cu potențial paranormal din România. Unii dintre ei cred că locul reprezintă chiar o poartă către altă dimensiune, prin intermediul căreia extratereștrii vizitează planeta noastră.
Ar fi un loc similar cu Pădurea Hoia Baciu.
Misterul din Pădurea Hoia-Baciu. Este o poartă temporală către altă lume?
Dincolo de teoriile ieșite din comun, neprobate în niciun fel, există câteva dovezi concrete că ceva nu este la locul lui în această pădure.
Izvorul tămăduitor din Padurea de Argint
Un element care a adus faimă Pădurii de Argint este izvorul tămăduitor, un loc cu ape minerale naturale care are potențialul de a ajuta sănătatea.
Localnicii spun că, la mijlocul secolului al XIX-lea, izvorul a fost vizitat de împăratului Franz Joseph, în timpul călătoriei sale în Transilvania.
„Povestea spune că împăratul Franz Joseph a traversat pădurea, pe drumul pe care aurul extras de mineri era transportat spre Zlatna, oprindu-se în dreptul unui izvor. Aici a luat masa şi a băut din apa tămăduitoare a izvorului, despre care se spune că a aflat că aduce binefaceri sănătăţii. Apa acestui izvor este foarte pură şi este încărcată de energie, lucru stabilit de numeroase studii“, relata Alexandru Pavel Tokar autor al monografiei Săcărâmbului.
Un clip horror, viral pe internet. Dacă stați rău cu inima, nu vă uitați
,,Împăratul a luat masa şi a băut din apa tămăduitoare a izvorului despre care se spune că a aflat că aduce binefaceri sănătăţii, dar şi potenţei. Apa acestui izvor este foarte pură şi este încărcată de energie, lucru stabilit de numeroase studii“, a afirmat Alexandru Pavel Tokar, preşedinte al „Societăţii europene pentru tehnică radiantă şi armonie spirituală”.
Un monument de piatră, ascuns în pădure, sub forma unei piramide, aminteşte de legenda locului.
Alexandru Tokar, preşedinte al Societăţii europene pentru tehnică radiantă şi armonie spirituală“ (SETRAS), declara recent, într-un reportaj difuzat de TVR, că locul are niște conotații ieșite din comun, fiind considerat un centru energetic.
„Am simţit în acest loc cum îmi furnică palmele. La un moment dat am închis ochii şi am văzut o lumină, ca un fel de curcubeu, dar era o lumină albastră, un albastru strălucitor, era culoarea cerului, dar mai strălucitor, mai intens”, relata Alexandru Tokar, într-un reportaj difuzat de TVR.
Potrivit specialiștilor, aşezarea minieră se află în centrul unui vechi con vulcanic care a avut altitudinea de 3.300 de metri şi care îşi manifestă energiile.
Istoria locului unde se află Padurea de Argint
„Despre Săcărâmb s-au scris, de-a lungul a mai bine de două veacuri şi jumătate, tomuri întregi. În secolul al XIX-lea, specialiştii în minerit din întreaga Europă, chiar din Brazilia şi SUA, au cercetat cu atenţie strania aglomerare de elemente chimice adăpostite, în diverse combinaţii, de muntele cu acelaşi nume ca şi satul. El reprezenta, de altfel, un laborator mineralogic unic în lume: pe o suprafaţă de numai un kilometru pătrat au fost descoperite peste 100 de tipuri de minerale. Două din ele silvanitul şi sacarâmbitul sunt fără echivalent în lume. Alte cinci au ieşit la lumină pentru prima oară, tot aici. Le-au fost descoperite mai târziu corespondenţe doar undeva, în minele Africii de Sud. În măruntaiele muntelui s-au amestecat mai toate metalele: zinc, plumb, cupru, aur, argint, chiar şi uraniu. La o asemenea compoziţie a solului şi subsolului, nu te mai miri când ţi se vorbeşte despre magnetism şi energii radiante”, informează SETRAS, pe site-ul organizaţiei.
La jumătatea secolului al XVIII-lea, au fost deschise în zonă primele exploatări miniere. Potrivit legendei care înconjoară locul, un sătean care își plimba porcii a descoperit în munte o bucată de rocă strălucitoare.
S-a prezentat cu ea la un moșier, iar piatra s-a dovedit a fi de fapt aur. Vestea descoperirii metalului prețios s-a răspândit rapid, așa că la scurt timp a apărut prima exploatare minieră de metale prețioase în zonă. Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, peste 40 de tone de aur au fost extrase din minele Săcărâmbului. Minele din zonă au funcționat până în anul 2000, după care au fost închise.
O descoperire incredibilă. Mii de picturi rupestre, găsite în pădurea amazoniană