Unul dintre cele mai vechi și mai mari orașe din istoria Americii, Cahokia, a fost părăsit, brusc, peste noapte, de cei peste 50 de mii de locuitori. Așezarea, ce datează de acum 2000 de ani ÎC, era una extraordinar de dezvoltată, cu drumuri, rețele de apă și, bineînțeles, piramide. Misterul orașului pierdut Cahokia pare că se adâncește pe măsură ce arheologii găsesc noi vestigii bulversante.
Timp de câteva sute de ani de prosperitate, Cahokia a fost locul unde trebuia să fii în ceea ce este acum statul american Illinois.
Abandonarea misterioasă și bruscă a vechiului oraș pierdut Cahokia de către locuitorii săi îi nedumerește pe istorici de mult timp – iar experții au pus la îndoială una dintre cele mai populare teorii de până acum.
Pe la mijlocul secolului al XIV-lea, cei aproximativ 50 000 de oameni care locuiau în acest oraș animat și vibrant au plecat în alte locuri, ceea ce sugerează că a avut loc ceva destul de dramatic și care le-a schimbat viața.
Una dintre explicațiile pentru acest exod în masă a dat vina pe o secetă severă, urmată de pierderea pe scară largă a recoltelor – dar o nouă investigație a Biroului de gestionare a terenurilor din SUA și a Universității Washington din St. Louis sugerează altceva.
„Având în vedere diversitatea bazei lor alimentare cunoscute, este posibil ca peisajul domesticit din jurul Cahokia să fi fost rezistent în fața schimbărilor climatice și capabil să producă mai multă hrană decât aveau nevoie cahokienii”, scriu cercetătorii în lucrarea lor publicată în The Holocene.
Orașul fantomă
Cahokia era situat vizavi de râul Mississippi, în apropierea St. Louis, Missouri, și probabil că a fost cândva cel mai mare oraș nord-american la nord de Mexic.
La sosirea europenilor, aceștia au găsit uriașe movile de pământ, adevărate piramide, ca dovadă a așezării – inclusiv Monks Mound, una dintre cele mai mari movile preistorice de acest tip.
Aici, echipa de cercetare a analizat eșantioane de sol prelevate în subteran, căutând izotopi de carbon (atomi rămași în urmă) care acționează ca indicatori ai tipurilor de culturi plantate de-a lungul secolelor.
Diferitele plante lasă diferite semnături de carbon, iar cercetătorii au reușit să afle că doi izotopi de carbon specifici – Carbon-12 și Carbon-13 – au rămas destul de constanți în perioada în care oamenii au părăsit Cahokia. Acest lucru sugerează că seceta și pierderile de recoltenu au fost vinovate pentru exodul populației.
Arheologul Natalie Mueller, de la Universitatea Washington, și arheologul Caitlin Rankin sugerează că locuitorii orașului erau probabil capabili să se adapteze la secetele care le ieșeau în cale, subliniind totodată că o societate atât de sofisticată avea probabil sisteme de stocare a alimentelor.
În continuare, cercetătorii doresc să facă mai multe cercetări pentru a obține o imagine a tiparelor culturilor pe o regiune mai largă, precum și să efectueze teste pe culturile pe care le-ar fi folosit acești oameni antici, pentru a vedea exact cum rezistă la condițiile de secetă.
Ciudad Perdida: Misterul orașului pierdut în nori. Construit de o civilizație necunoscută
Culegerea acestor informații ne-ar ajuta să vedem dacă oamenii au trecut la culturi diferite ca răspuns la schimbările climatice”, spune Mueller.
Cu toate acestea, deși aceste mostre de sol ne oferă indicii despre ceea ce nu s-a întâmplat, ele nu ne spun cu adevărat ce s-a întâmplat. Autorii acestui studiu cred că este posibil să fi fost un proces mai treptat decât am crezut, cu o mulțime de factori care au contribuit.
„Au depus mult efort în construirea acestor movile, dar probabil au existat presiuni externe care i-au determinat să plece”, spune Rankin. „Imaginea este probabil complicată”.
Să fi fost vorba de un cataclism sau o influență externă care i-a făcut pe locuitori să fugă din oraș? Pe internet fac furori teoriile care afirmă că această așezare ar fi fost vizitată de extratereștrii, cei care i-au făcut pe locuitori să fugă îngroziți și să abandoneze orașul.
Ce ar fi motivat o civilizație extraterestră să viziteze orașul? Unii spun că încercau să descopere cum trăiesc oamenii și să încerce să le ofere ajutor pentru o viață mai bună. Numai că oamenii s-au speriat și au fugit din fața contactului cu ființele extraterestre. O poveste bună, dar care nu are nicio referință istorică, altele decât poveștile transmise din vechime despre întâlnirile cu zeii din cer.
Povestea Cahokia
Cahokia a fost ocupată pentru prima dată în 700 d.Hr. și a prosperat timp de aproximativ patru secole (c. 950-1350).
A atins o populație maximă de 20 000 de persoane și a fost cel mai extins centru urban din America preistorică de la nord de Mexic și centrul principal al culturii Mississippian Mijlociu. Zona a fost denumită ulterior Cahokia (însemnând „gâscă sălbatică”) pentru un grup de popoare din Illinois care locuiau zona în secolul al XVIII-lea.
Orașul a fost amenajat cu zone clar definite pentru funcții administrative și ceremoniale, cartiere rezidențiale și chiar suburbii – toate având o orientare similară pe direcțiile cardinale.
Printre cele mai mari caracteristici se numără o piață centrală enormă, care se întinde pe aproape 40 de acri (16 hectare) și numeroase terasamente imense, inclusiv movila piramidală a călugărilor (construită între 900 și 1200), cea mai mare structură preistorică de pământ din emisfera vestică, care se ridică la 30 de metri (100 de picioare), acoperă mai mult de 6 hectare și conține peste 700 000 de metri cubi (25 de milioane de picioare cubi) de pământ.
Se crede că Monks Mound, sediul guvernării din Cahokia, a adăpostit o clădire cu o lungime de aproximativ 50 de metri, o lățime de aproape15 metri și o înălțime de 4 metri.
Materialele excavate la fața locului indică faptul că orașul făcea comerț cu popoare din zone îndepărtate precum Golful Mexic, Apalașii, Marile Lacuri și Munții Stâncoși.
Deși existau unii specialiști în cadrul societății Cahokia, majoritatea membrilor erau implicați în agricultură, porumbul (maiz) fiind punctul central.
Arheologii au studiat Cahokia încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, dar doar un procent infim din sit a fost excavat.
Cercetătorii au încercat să determine când a fost construită fiecare movilă și în ce scop, cum și când au fost stabilite cartierele de elită și comune, cum au interacționat diferitele clase (de exemplu, muncitori, artizani și elită) și cum a interacționat Cahokia cu interiorul său, inclusiv cu suburbiile sale.
Aceștia au încercat, de asemenea, să determine cu precizie numărul de persoane care au trăit la Cahokia (estimările variază de la un vârf de 8 000 la 50 000) și compoziția ocupațională a societății.
Povestea Pyramiden. Orașul utopic construit de sovietici la Cercul Arctic