Somnul are o importanță capitală în cadrul activităților umane – deficiența sa, chiar și pentru o singură noapte, poate împiedica funcțiile noastre cognitive, capacitatea de reacție și performanța zilnică generală. În ciuda rolului său critic în sănătate și supraviețuire, înțelegerea științifică a somnului rămâne incompletă.
Un aspect intrigant al somnului este pierderea conștiinței. De ce se întâmplă acest lucru?
Într-un interviu pentru Harvard Medicine News, Dragana Rogulja, profesor asociat de neurobiologie în cadrul Institutului Blavatnik de la Harvard Medical School, a aprofundat detaliile cercetărilor sale despre somn, care utilizează muște de fructe și șoareci pentru a explora de ce avem nevoie să dormim și cum ne deconectăm de lume în timpul somnului.
,,Există două întrebări principale pe care laboratorul meu le-a urmărit în ultimii ani. Prima este de ce somnul este necesar pentru supraviețuire. De ce, dacă nu dormi, vei muri literalmente după nu prea mult timp? Cealaltă întrebare este cum se deconectează creierul tău de mediul înconjurător atunci când adormi”, spune expertul.
Pentru o lungă perioadă de timp, oamenii de știință s-au ghidat după principiul că somnul este un produs al creierului.
Drept urmare, cercetarea s-a concentrat în mare măsură asupra creierului în ceea ce privește căutarea motivelor pentru care somnul este necesar pentru supraviețuire.
,,Somnul este un comportament foarte vechi, despre care credem că își are originea în cele mai vechi animale. Aceste animale nu aveau creier; aveau doar un sistem nervos foarte simplu”, afirmă Dragana Rogulja.
Datele clinice arată că privarea de somn la oameni duce la tot felul de boli în organism. Pentru noi, acest lucru a sugerat cu adevărat că somnul nu se referă doar la creier.
,,Cercetările noastre ne spun că trebuie să nu ne mai gândim la creier separat de corp atunci când vine vorba de somn. Sunt încă șocată de gradul în care neuroștiințele tind să se gândească la creier ca având superioritate față de corp și aflându-se în vârful unei ierarhii. Pentru a rezolva cele mai mari mistere din neuroștiință, trebuie să adoptăm o abordare mai integrată, ceea ce laboratorul meu încearcă să facă în cazul somnului.
Am descoperit că trebuie să ne gândim la întregul corp pentru a înțelege somnul. Și are sens. Când adormi, mușchii tăi se relaxează, iar circulația se schimbă. Bineînțeles, este vorba despre întregul corp”, a mai spus expertul.
Secretele unui somn bun. Poziția de dormit şi calitatea pernei, esențiale
Legătura dintre somn și intestine
Dragana Rogulja a descoperit că, atunci cînd există o perioadă lungă de nesomn, în stomac a existat o creștere a moleculelor oxidante.
,,Descoperirile noastre sugerează că, dacă putem preveni oxidarea în stomac, am putea fi capabili să contracarăm efectul pierderii somnului. Acest lucru este important, deoarece o mulțime de boli sunt legate de disfuncția intestinală, iar multe boli care apar atunci când nu dormi suficient pot fi, de fapt, o consecință a deteriorării intestinului. Acum începem să ne gândim cum să diagnosticăm oxidarea intestinelor din cauza lipsei de somn la om. Vrem să concepem pastile sau tablete pe care le puteți înghiți și care să raporteze starea de oxidare a intestinului dumneavoastră, de exemplu, prin schimbarea culorii fecalelor.
Căutăm, de asemenea, biomarkeri: molecule care circulă deja în organism și care indică lipsa somnului și oxidarea intestinelor. Am medici în laboratorul meu care fac profilul șoarecilor lipsiți de somn pentru a căuta astfel de biomarkeri. Avem deja câteva molecule care sunt markeri promițători pentru oxidare și care par să scadă odată cu tratamentele cu antioxidanți. În cele din urmă, ar putea fi posibilă conceperea unor suplimente care ar putea fi luate pe cale orală pentru a inversa oxidarea intestinală datorată lipsei de somn”, a mai spus expertul.
De câte ore de somn ai nevoie în 24 ore? Un calcul științific
Molecula CCHA1
Cercetătorii au identificat o moleculă numită CCHa1, care influențează mecanismul somnului.
CCHa1 este prezentă atât în sistemul nervos, cât și în stomac. Celulele din stomac care produc CCHa1 se numesc celule enteroendocrine.
,,Am descoperit că, cu cât concentrația de proteine din dietă este mai mare, cu atât mai multe CCHa1 sunt produse de aceste celule intestinale. Această moleculă călătorește apoi din intestin spre creier, unde transmite semnale unui mic grup de neuroni dopaminergici care primesc, de asemenea, informații despre vibrații.
Acești neuroni produc dopamină, care, de obicei, promovează excitarea, dar în acest caz, suprimă excitarea. Vibrațiile slăbesc activitatea neuronilor dopaminergici, ceea ce face ca muștele să se trezească mai ușor. CCHa1 produsă de intestin amortizează, în esență, neuronii dopaminergici împotriva vibrațiilor, permițând muștelor să ignore mai mult mediul înconjurător și să doarmă mai profund”, a precizat cercetătorul.
Legătura dintre somn și anxietate, dovedită științific. De ce trebuie să dormim suficient