Solomonarii sunt prezentați, în mitologia românească, drept niște ființe ancestrale care stăpânesc norii și care au puterea să lege și să dezlege ploile. Aceste personaje, despre care mulți spun că au legătură cu extratereștri, ar fi trăit în vremuri imemoriale în Munții Trascăului din județul Alba. Să fie oare adevărat?
Peștera Huda lui Papară, cea mai impresionantă peșteră din România, este locul unde să spune că, înainte de Marele Potop, ar fi trăit cele mai enigmatice personaje ale mitologiei populare româneşti și anume solomonarii, ființe care au puterea să stăpânească norii.
Peștera Huda lui Papară se află pe teritoriul satului Sub Piatră, comuna Sălciua, județul Alba, în partea de nord-vest a Munților Trascăului, la obârșia pârâului Valea Morilor, afluent pe dreapta al Arieșului.
Își trage numele de la Huda, un regionalism ce înseamnă cale îngustă, groapă, gaură în pământ, peşteră sau adăpost. Papară poate avea la origine latinul ”papa” ce înseamnă conducator religios, preluat în limbile ”barbare” papar.
De această peșteră este legată povestea solomonarilor, cele mai enigmatice personaje ale mitologiei populare româneşti.
Cine sau ce erau solomonarii?
Legenda spune că solomonarii, stăpani ai vânturilor și călători prin nori, unii spun extratereștri, erau inițiați în științele astrologiei, ale prezicerii viitorului, dar mai ales în stăpânirea tuturor fenomenelor meteorologice.
Multe izvoare vechi îi leagă de vechii preoți asceți traco-geți – kapnobatai, pe care i-ar fi învățat tainele lumii dar și unele practici misterioase.
Printre altele, i-ar fi învățat pe daci cum să controleze vremea, să oprească ,,balaurii furtunilor’’.
Alte surse spun că în peștera își au încă sălaș solomonarii aducători de ploie și balaurii lor. În peștera Huda lui Papară sunt lacuri imense și când balaurii se scaldă, apa dă peste marginea lacurilor și inundă totul în aval.
Alți istorici afirmă că solomonarii erau, de fapt, preoți traci care, prin magie și cunoștințe secrete, reușeau să uimească lumea în care trăiau. Erau atât de faimoși pentru cunoștințele lor și pentru medicina pe care o practicau, încât denumirea lor ar fi fost asociată cu zeii din cer.
Interesant este și faptul că peştera este o adevarată reţea sub-pământeană, o enormă succesiune întortocheată de tuneluri, palate şi săli fie înalte, fie înguste cu denumiri sugestive: Sala Minunilor, Sala Virgină, Labirintul Luduşan, Sala Tăcerii sau Sala Crucii cu Sifonul.
La finalul peşterii, în Lumea Frământată, se ajunge sub Cascada Gemânată care poate fi trecută la liber doar de un bun căţărător. Sala Minunilor are, în cel mai înalt punct, 102 metri.
Peştera Huda lui Papară, o poartă către altă lume?
Este peştera Huda lui Papară o poartă către altă lume, așa cum spun unii adepți ai teoriei extratereștrilor antici? Erau solomonarii, de fapt, niște ființe extraterestre care ar fi ajuns pe Pământ să îi învețe pe oamenii din preistorie cum să trăiască mai bine? Este posibil ca de fapt solomonarii să fie niște ființe care trăiesc în interiorul pământului, o civilizație despre a cărei existență se speculează de câteva decenii?
Greu de spus.
Cert este că în preistorie şi în vremea dacilor, peştera a fost folosită ca locuinţă şi loc de cult. Au fost identificate urme ale omului preistoric, resturi de unelte de piatră neslefuite care ar putea aparţine omului de Neanderthal.
Legenda spune, de asemenea, că Zamolxe, zeul dacilor, s-a retras într-o peşteră din Trascău, cea mai mare şi mai vizibilă.
Orașul subteran al lui Zamolxe. Au avut dacii tuneluri sub Munții Bucegi?
Un lucru este sigur. În Peştera Huda lui Papară se află cea mai bogată faună chiropteră din Europa, cea mai mare colonie de lilieci de pe bătrânul continent. În anii 2007-2008, cercetătorii au descoperit aproximativ 84.000 de lilieci din nouă specii.
Misterul oraşului subteran din Iran. Datează de acum 6000 de ani