România realizează un progres semnificativ în consolidarea capacităților sale de apărare și în dezvoltarea industriei militare naționale prin lansarea producției primelor drone militare autohtone. Proiectul ambițios este demarat la Brașov și beneficiază de sprijin financiar european, marcând o premieră importantă pentru țara noastră în acest domeniu strategic.
Orașul Brașov devine un centru vital pentru inovația militară românească prin găzduirea acestei noi inițiative de producție de drone.
Proiectul este implementat de compania românească Carfil Brașov în parteneriat cu firma americană Periscope Aviation, combinând expertiza locală cu tehnologia și know-how-ul internațional.
Primele două modele de drone care vor intra în faza de producție sunt Cuda și Sirin. Acestea sunt concepute pentru a răspunde nevoilor actuale ale războiului modern, punând accent pe rezistența la bruiaj electronic, o capabilitate esențială pe câmpul de luptă contemporan.
Cuda: Este o dronă de recunoaștere, proiectată pentru misiuni de supraveghere și colectare de informații. Are o autonomie de zbor de aproximativ 26 de minute și poate transporta o sarcină utilă de până la 1,5 kg. Altitudinea maximă de operare este de 4.000 de metri.
Sirin: Acest model se distinge printr-o capacitate de transport semnificativ mai mare, de 14,5 kg, sugerând posibilitatea utilizării sale și pentru transportul de echipamente sau chiar muniție ușoară, pe lângă misiunile de recunoaștere. Autonomia sa este de 36 de minute, iar altitudinea maximă de operare ajunge la 5.000 de metri.
Sirin este, de asemenea, adaptată pentru aplicații maritime, fiind utilă în operațiuni în medii complexe precum zona navală sau Delta Dunării.
Războiul dronelor, noi dezvăluiri. Dronele militare, testate încă din 1936
Dronele militare românești
Ambele tipuri de drone sunt versatile, putând fi configurate atât pentru misiuni de recunoaștere, cât și pentru misiuni de atac, în funcție de echipamentele specifice cu care sunt dotate.
Directorul Carfil, Mircea Petru Tanțău, a prezentat un plan de producție etapizat. În prima fază, până în luna iulie, se estimează producția a 50 de drone (câte 25 din fiecare model, Cuda și Sirin).
Până la sfârșitul anului, ținta este de a fabrica încă 50 de unități.
Producția va începe prin asamblarea dronelor din componente livrate de partenerul american, Periscope Aviation.
Ulterior, planul prevede o creștere treptată a numărului de componente realizate local în România, contribuind astfel la dezvoltarea capacităților industriale naționale în domeniul apărării.
Pe termen mediu și lung, proiectul vizează dezvoltarea și producția a șapte tipuri diferite de drone, de la modele mai simple la sisteme cu aplicații militare complexe.
Această extindere va depinde de cererea existentă și de experiența acumulată în procesul de producție.Sprijinul European și Contextul StrategicLansarea acestei producții de drone este susținută de fonduri europene.
Deși suma exactă și numele specific al programului european menționat în sursa inițială (800 de miliarde de euro) pare o eroare de tipar (fondurile europene dedicate apărării se ridică la miliarde, nu sute de miliarde), inițiativa se încadrează în eforturile Uniunii Europene de a consolida capacitățile de apărare ale statelor membre și de a reduce dependența de furnizorii externi în contextul geopolitic actual.
Fondul European de Apărare
Fonduri precum Fondul European de Apărare (European Defence Fund – EDF), cu un buget de aproximativ 8 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, sprijină proiecte de cercetare și dezvoltare colaborativă în domeniul apărării, inclusiv tehnologia dronelor.
Participarea României la astfel de inițiative europene și NATO (cum ar fi Parteneriatul NATO Modular Ground-Based Air Defence Support) subliniază angajamentul țării pentru modernizarea forțelor armate și contribuția la securitatea colectivă.
Dezvoltarea unei capacități autohtone de producție de drone militare este crucială pentru România. Aceste sisteme aeriene fără pilot au demonstrat o eficiență remarcabilă în conflictele recente, fiind esențiale pentru recunoaștere, supraveghere, achiziția țintelor și chiar acțiuni ofensive.
Producția internă asigură o mai mare autonomie strategică, o aprovizionare mai sigură și posibilitatea adaptării rapide a tehnologiei la nevoile specifice ale Armatei Române.
Brașovul se profilează ca un hub important pentru industria de apărare europeană, găzduind, în paralel cu producția de drone la Carfil, și alte investiții strategice majore, cum ar fi viitoarea fabrică de pulberi a companiei germane Rheinmetall, o investiție de 400 de milioane de euro.
Aceasta din urmă va contribui semnificativ la creșterea capacității de producție de muniție la standarde NATO în România.
Invențiile din Primul Război Mondial care au schimbat lumea. Dronele și fermoarul, printre ele
