Dronele, fermoarul, ceasurile de mână, trenciurile și chirurgia plastică modernă se află printre invențiile apărute în timpul Primului Război Mondial, un conflict militar care a schimbat lumea.
Pe fondul efortului uriaș uman și material generat de acest conflict, țările beligerante au investit sume uriașe de bani în inovație, în tentative de a-și asigura victoria.
Printre invențiile apărute în timpul conflictului, pe care le folosim și astăzi, History.com a ales șapte brevete care, din multe puncte de vedere, au schimbat lumea în care trăim.
Ora de vară
Instituirea orei de vară a fost implementată pentru prima dată în primăvara anului 1916, în Germania. A fost gândită de germani pentru a determina economisirea cărbunelui.
Ideea a fost preluată, rapid, de majoritatea țărilor europene. În 1918, și Statele Unite au adoptat oficial ora de vară. Războiul s-a încheiat de mai bine de un secol, dar încă folosim această tehnică în încercarea de a face ziua mai lungă.
Ceasurile de mână
Primul Război Mondial a fost momentul în care au debutat și primele ceasuri de mână. Inovația a apărut dintr-o necesitate. Soldaților, mai ales piloților, le era greu să tot scoată ceasurile cu lanț din buzunar pentru a vedea cât este ora.
Așa că producătorii au reinventat acest produs, lansând pe scară largă ceasurile de mână, considerate până atunci doar un atribut al doamnelor.
Fermoarul
Inventatorul Gideon Sunback a lansat, în acei ani, „un dispozitiv de fixare fără cârlig” menită să elimine folosirea clasicului mecanism de prindere cu nasturi, butoni și șireturi. Era o idee găndită să ușureze viața soldaților aflați pe front.
Primele fermoare au fost utilizate la curelele soldaților, la costumele de zbor ale piloților și chiar și la galoși. Denumirea de „fermoar”, pe care o folosim astăzi, a fost inventată în 1923 de către Goodrich Company.
Din 1925, fermoarele au început să fie utilizate pe larg la fabricarea de îmbrăcăminte, primele articole vestimentare cu fermoare fiind jachetele de piele.
Trenciurile
Tot în timpul conflictului mondial a apărut necesitatea unor haine speciale pentru vremea nefavorbabilă.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, două companii, Burberry și Aquascutum, au lansat o țesătură nouă, ușoară și rezistentă la apă, pe care au început să o utilizeze și la producerea unui nou stil de uniformă pentru soldații britanici și francezi.
Noile haine erau mai ușoare, erau rezistente la apă și aveau buzunare mari, în care soldații puteau căra diverse obiecte, de la arme la hărți și obiecte personale.
A fost un real ajutor pentru soldații care până atunci foloseau haine grele și incomode mai ales în tranșee.
Dronele
Interesant este și faptul că în timpul Primului Război Mondial au debutat și primele drone, capabile să arunce torpile asupra inamicului.
Primul inginer care a dezvoltat o torpilă aeriană fără pilot a fost Charles Kettering, din Ohio. Acesta a reușit să construiască o astfel de mașină în 1918.
Se numea Torpila Aeriană Kettering, avea aripi din carton și un fuzelaj din lemn și hârtie. Kettering a testat dispozitivul pentru a atinge o țintă situată la distanța de 120 de kilometri, dar drona nu a mai ajuns să fie folosită în timpul Primului Război Mondial.
La momentul dezvoltării „gândacului lui Kettering” (un nume alternativ al invenției), războiul se terminase deja.
Chirurgia plastică modernă
Otorinolaringologul neo-zeelandez Harold Gillies a pus bazele, în timpul Primului Război Mondial, a ceea ce numim astăzi chirurgie plastică modernă.
Cunoscut pe larg drept părintele chirurgiei plastice, acesta a găsit o metodă revoluționară pentru a vindeca rănile faciale inestetice și chiar de a modifica forma trăsăturilor feței.
Grefele de piele și alte tehnici folosite de Gillies, la un spital din Londra, pentru acoperirea rănilor soldaților au ajutat peste 5.000 de oameni. Harold Gillies a efectuat, în total, peste 11.000 de intervenții chirurgicale.
Pilates
Tot în timpul Primului Război Mondial a apărut și un exercițiu fizic extrem de popular în ziua de azi. Pilates a fost inventat de Joseph Hubertus Pilates, un culturist și boxer german care lucra la circ în Anglia.
În timp ce se afla într-un lagăr pentru străini, din Marea Britanie, acesta a dezvoltat o tehnică de exerciții inspirată din yoga, culturism și arte marțiale, pentru a-și întări și antrena corpul.
După război, s-a mutat în New York, unde a deschis un studio de fitness cu numele său, unde preda această tehnică pe care el o numea contrologie. Ulterior, pilates-ul a devenit un fenomen mondial.
Cu o experiență de 15 ani în domeniul jurnalismului IT&C, Cristi Popa este un expert în a traduce complexitatea tehnologică în termeni simpli și ușor de înțeles pentru publicul larg. Pasionat de inovație și tehnologie, el urmărește îndeaproape evoluțiile din industrie și le aduce la cunoștința cititorilor într-un mod captivant și informativ.
Cristi Popa a lucrat pentru publicații de top, atât online, cât și offline, unde a acoperit o gamă largă de subiecte, de la lansări de produse noi și tendințe tehnologice emergente, până la probleme de securitate cibernetică și impactul tehnologiei asupra societății. El a intervievat lideri din industrie, experți și utilizatori obișnuiți, oferind cititorilor perspective unice și valoroase asupra lumii tehnologiei.
Pe lângă activitatea sa jurnalistică la GadgetReport.ro, Cristi este un vorbitor public căutat și un moderator la evenimente din domeniu.