Un meteorit căzut în Costa Rica a declanșat un val de entuziasm în lumea științifică internațională. Micul meteorit poros, căzut pe Pământ pe 23 aprilie 2019, este considerat o „fosilă vie” a începuturilor Sistemului Solar, fiind format din praful şi gazele din compoziţia nebuloasei din care avea să se nască Soarele şi Sistemul Solar.
Altfel spus, meteoritul, de dimensiunea unui televizor, ar conține „cărămizile vieţii” – un cocktail de substanţe organice considerate de oamenii de ştiinţă necesare pentru apariţia vieţii, scrie Live Science .
Bucăți din meteoritul care s-a dezintegrat la intrarea în atmosferă au fost descoperite de sătenii din La Palmera şi Aguas Zarcas.
În urma analizelor de laborator, cercetătorii au descoperit că fragmentele de meteorit conțin compuşi complecşi ai carbonului, probabil chiar şi aminoacizi (din care se formează proteine şi chiar molecule ADN) dar şi alte substanţe complexe care pot îndeplini roluri importante în apariţia vieţii.
Aceste ingrediente, la rândul lor, sunt şi mai vechi, fiind formate în furnalul unor stele care s-au stins cu mult înainte ca Soarele să se aprindă. Asteroizii care s-au format în acele momente de naştere a Sistemului Solar fac parte dintr-o clasă denumită condrite carbonice, fiind foarte bogaţi în carbon.
,,Dacă alţi asteroizi formaţi la începuturile Sistemului Solar au devenit părţi ale unor planete, asteroidul din care provine meteoritul ce a căzut în Costa Rica a rămas intact pentru cea mai mare parte a timpului, compoziţia sa fiind modificată doar de influenţa îndelungată a razelor solare care au contribuit la formarea unor compuşi chimici din ce în ce mai complecşi”, relatează Live Science.
Un alt meteorit care a explodat în 1969 deasupra regiunii Murchison, din vestul Australiei, avea o compoziţie similară. Aminoacizii descoperiţi în fragmentele provenite din spaţiu au contribuit la răspândirea ideii că viaţa pe pământ îşi are probabil originea în substanţele chimice aduse de meteoriţii care au bombardat Pământul la scurt timp după formarea planetei noastre.
La fel ca meteoritul din Murchison, acest fragment căzut în Costa Rica conţine praf galactic dinainte de aprinderea Soarelui pe braţul nostru din Calea Lactee. Studiile despre noul meteorit nu sunt încă finalizate, iar oamenii de ştiinţă continuă să caute compuşi organici complecşi, poate chiar proteine, care chiar dacă ar fi existat şi în conţinutul meteoritului din Murchison, au dispărut de mult timp, fiind degradate de atmosfera terestră.
Deja, conform cercetătorilor, meteoritul din Aguas Zarcas prezintă urme de aminoacizi ce nu au mai fost găsite nicăieri pe Pământ. În curând, cercetătorii vor putea studia fragmente de asteroid în stare pură, complet necontaminate, odată ce sonda japoneză Hayabusa2, lansată în 2014 în misiunea de a colecta şi mostre din asteroidul Ryuku, îşi va trimite preţioasa încărcătură pe Pământ.
De asemenea, în 2023, NASA va aduce pe Pământ mostre similare dintr-un alt asteroid, Bennu, care ar putea fi similar în compoziţie meteoritului căzut la Aguas Zarcas.
Europa ar putea fi cel mai bun loc pentru a căuta viața extraterestră
APARIȚIA VIEȚII PE PÂMÂNT, ACUM 3,5 MLD. ANI
Cercetătorii de la Universitatea New South Wales din Australia au descoperit o serie de urme de viață microbiologică care arată că apariția vieții pe Terra trebuie dată înapoi cu 3,5 miliarde de ani. Fosilele găsite în unele dintre cele mai vechi roci de pe Pământ vor ajuta experții să înțeleagă mai bine circumstanțele apariției vieții
Urmele de viață microbiologică, intitulate stamotolite, au fost găsite într-o serie de roci identificate în anii ‘80. Descoperirea a fost posibilă abia acum pentru că, la vremea respectivă, nu exista tehnologia necesară investigațiilor la acest nivel.
“Materia organică pe care am găsit-o prezervată în piritele și stomatolite ne-a entuziasmat. A fost o surpriză. Nu ne-am așteptat să găsim cele mai vechi urme de viață de pe Pământ’’, a declarat dr. Raphael Baumgartner, șeful echipei de cercetare.
Dovezile găsite de cercetători vin să confirme, astfel, speculațiile făcute în ultimii ani de mulți experți care se declarau convinși că viața pe Pământ a apărut acum câteva miliarde de ani.
,,Cele mai vechi forme de viață cunoscute care au trait pe Pământ au existat acum 3,5 miliarde de ani, în timpul erei Eoarchean cand crusta suficienta a fost formata in urma erei Hadean’’, afirmă specialiștii.
Ipoteze științifice cu privire la originile vieții pot fi împărțite în mai multe categorii. Cele mai multe abordări au investigat modul în care moleculele de auto-replicare sau componentele lor au venit în existență.
De exemplu, experimentul Miller-Urey și alte experimente similare au demonstrat că majoritatea aminoacizilor, adesea numite „pietrele de temelie ale vieții”, pot fi sintetizate racemic in condiții ipotetizate ca fiind asemenea primelor ere ale existenței Pământului.
Mai multe mecanisme au fost investigate, inclusiv fulgerele si radiațiile.
Alte abordări (ipoteze de tip „metabolismul primul”) cercetează modul prin care moleculele precursoare necesare pentru auto-replicare ar fi putut proveni din cataliza sistemelor chimice a Pământului primordial.