Dacă există într-adevăr semne de viață pe Marte, există o șansă ca roverul Perseverance să fi trecut deja peste ele. Imaginile radar subterane sugerează că acesta caută în locul perfect pentru viața microbiană fosilizată, relatează revista Science Advances.
În timp ce robotul explorator, poreclit Percy, rulează pe un peisaj vechi de trei miliarde de ani, instrumentele sale au confirmat faptul că cel puțin un crater marțian a fost umplut cu apă cu mult timp în urmă.
Oamenii de știință au bănuit cu tărie că craterul Jezero a conținut cândva un sistem deltaic, deoarece suprafața sa prezintă semnele revelatoare ale unui pat de lac uscat, alimentat de un râu antic. Acesta este motivul pentru care un rover marțian a fost trimis să investigheze craterul în februarie 2021.
Acum că cercetătorii pot privi sub exteriorul prăfuit al lui Jezero, ei sunt mai entuziasmați ca niciodată de posibilitatea ca Percy să fi culege deja semne de viață extraterestră.
„De pe orbită putem vedea o grămadă de depozite diferite, dar nu putem spune cu siguranță dacă ceea ce vedem este starea lor originală sau dacă vedem concluzia unei lungi povești geologice”, explică cercetătorul planetar și primul autor David Paige de la Universitatea California Los Angeles (UCLA).
„Pentru a spune cum s-au format aceste lucruri, trebuie să vedem sub suprafață”.
În căutarea gheții pe Marte
Dintre toate cele șapte instrumente de la bordul Perseverance, radarul de penetrare a solului, numit pe scurt RIMFAX, este poate cea mai mare superputere a sa.
Acest sistem are capacitatea de a detecta gheață, apă sau saramură sărată la mai mult de 10 metri sub suprafața prăfuită și poate cartografia straturi de sol și rocă până la 20 de metri adâncime.
Pentru o bună parte din anul trecut, Perseverance s-a deplasat de-a lungul marginii vestice a craterului Jezero și și-a folosit radarul pentru a sonda suprafața de dedesubt.
Datele pe care le-a colectat au oferit acum o privire fără precedent sub suprafața marțiană, chiar în locul în care oamenii de știință suspectează că ar fi existat un lac.
Imaginile din subteran sugerează acum cu tărie că această bănuială a fost corectă. Sub delta suspectată, o echipă internațională de cercetători a găsit dovezi că craterul vechi de 4 miliarde de ani, format în urma impactului unui asteroid, a fost umplut ulterior cu sedimente și roci mai tinere.
NASA a aterizat pe Marte în 1966? Controversele din jurul misiunilor Vikings
Descoperirile vin în sprijinul datelor RIMFAX anterioare dintr-o locație separată, care au dezvăluit pante neașteptate în straturile de sedimente depuse în crater.
Aceste sedimente mai tinere ar fi putut fi transportate în crater prin intermediul apei sau al activității vulcanice, dar noile date radar de la Percy, sugerează că prima ipoteză este mai probabilă.
Sub marginea vestică a lui Jezero, straturile orizontale de sedimente subterane par să se fi depus într-un mediu apos care seamănă cu un lac terestru.
Acest lac ar fi putut să ocupe o parte considerabilă din craterul Jezero, posibil să se întindă spre interior până la 7 kilometri, deși este nevoie de explorări suplimentare pentru a confirma acest lucru.
De-a lungul timpului, nivelurile sale de apă au variat, uneori umflându-se, alteori disipându-se.
Pe măsură ce lacul se retrăgea, a creat o zonă asemănătoare unei delte. Pe măsură ce râul s-a umflat, a format din nou un lac.
Dacă Marte seamănă cu Pământul, un astfel de mediu apos de lungă durată ar fi un loc ideal pentru formarea vieții microbiene. Deja, Percy a forat și a capturat mai multe mostre de sedimente chiar din această regiune. Inventarul său este plin în proporție de 60 la sută.
Unele dintre rocile și praful pe care Percy le-a colectat prezintă chiar semne intrigante de compuși organici.
Dar până când nu va fi trimisă o misiune pentru a colecta roadele muncii roverului, este imposibil de spus dacă acești compuși provin din surse biologice sau geologice.
„Această secvență de evenimente… întărește ideea că craterul Jezero a înregistrat o istorie geologică bogată, care a fost determinată de schimbări pe scară largă în mediul marțian”, scriu autorii analizei.
„O înțelegere mai completă a acestor evenimente ar putea trebui să aștepte întoarcerea și analiza probelor Perseverance”.
Misterul formelor perfect circulare de pe Marte. NASA nu are o explicație