Un arheolog amator a făcut o descoperire remarcabilă în România, găsind un obiect despre care susține că datează din vremea domnitorului Ștefan cel Mare, folosind un detector de metale. Descoperirea a stârnit entuziasm în rândul pasionaților de istorie și a ridicat întrebări cu privire la valoarea arheologică a obiectului și la modul în care a fost găsit.
Arheologul susține că în timp ce căuta cu detectorul de metale, a surprins un semnal de 38-40 la o adâncime de peste 30 cm. Crezând că era o conservă, și-a făcut curaj și a săpat, a scris el pe Facebook.
Ce a găsit pare să fie de mare importanță istorică. Pare a fi o pecete medievală, cu înscrisuri slavone.
Articolul din Gândul, care oferă această informație, nu oferă detalii specifice despre natura obiectului găsit, locația exactă a descoperirii sau despre modul în care arheologul amator a obținut permisiunea de a utiliza detectorul de metale.
Ștefan cel Mare (1457-1504) a fost unul dintre cei mai importanți domnitori ai Moldovei, cunoscut pentru victoriile sale militare împotriva Imperiului Otoman, pentru promovarea culturii și a religiei ortodoxe și pentru construirea de numeroase mănăstiri. Perioada sa de domnie este considerată o epocă de glorie în istoria Moldovei.
Detectorul de metale
Detectorul de metale este un instrument electronic care detectează prezența metalelor. Este folosit în diverse domenii, inclusiv în arheologie, pentru a localiza obiecte metalice îngropate. Utilizarea detectorilor de metale de către amatori este un subiect controversat, deoarece există riscul de a deteriora situri arheologice importante și de a scoate obiecte din contextul lor istoric.
În România, legislația prevede că toate descoperirile arheologice sunt proprietatea statului și trebuie raportate autorităților competente. Persoanele care găsesc obiecte de valoare istorică au dreptul la o recompensă, dar este ilegal să le păstreze sau să le vândă.
Persoanele fizice și juridice care doresc să dețină și să utilizeze detectoare de metale trebuie să obțină în prealabil o autorizație de la inspectoratul de poliție al județului în care domiciliază sau își au sediul. Pentru obținerea autorizației, solicitanții trebuie să depună o cerere însoțită de diverse documente, inclusiv actul de identitate, actul de proprietate al detectorului, cazier judiciar și dovada plății unei taxe.
Unde este permisă utilizarea
Legea este strictă în ceea ce privește locurile unde pot fi folosite detectoarele de metale. Este interzisă utilizarea detectoarelor de metale în siturile arheologice înscrise în Repertoriul Arheologic Național (RAN) și în zonele de protecție ale acestora. Aceste zone au raze de protecție care pot varia (100 m în intravilan urban, 200 m în intravilan rural și 500 m în extravilan).
Utilizarea detectoarelor de metale în afara siturilor arheologice de către persoane care nu sunt arheologi atestați este permisă în scopuri tehnologice (reperare rețele, deminări, decontaminări) sau dacă persoanele fac parte din asociații ale deținătorilor de detectoare care au un cod deontologic și un contract cu o instituție publică de profil muzeal.
Orice descoperire arheologică, indiferent de modul în care a fost făcută, este proprietatea statului. Persoanele care găsesc astfel de obiecte au obligația de a le preda în maximum 72 de ore serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii. Nerespectarea acestei obligații constituie infracțiune.
Persoanele care predau descoperiri arheologice pot primi o recompensă de până la 30% din valoarea bunului descoperit, sau 45% pentru descoperiri de excepție clasate ca tezaur.
