Cercetătorii de la Universitatea de Medicină din Berlin afirmă, într-un nou studiu, că vremea rece nu ne poate îmbolnăvi. Deși vremea geroasă ne poate face mai predispuși la infecții – de exemplu, prin scăderea apărării imunitare împotriva virușilor respiratori – vremea rece nu declanșează nicio boală.
Îmbracă-te bine, să nu răcești. O chestie pe care am auzit-o non-stop de la părinți, când eram mici, și pe care o transmitem și copiilor noștri ca o certitudine. Dincolo de această opinie transmisă popular, știința arată cu totul altceva.
Există, întradevăr, diverse afecțiuni care sunt declanșate de temperaturile scăzute. Un exemplu este hipotermia, care este cauzată de o scădere periculoasă a temperaturii corporale centrale.
În mod normal, temperatura corpului uman este strâns reglată la aproximativ 37 de grade Celsius, cu sau fără un grad sau cam atât. Astfel, toate procesele fiziologice normale din organism sunt menținute în funcțiune.
De la hipotermie și până la o simplă răceală este însă cale lungă. Răcelile, virozele respiratorii, sunt cauzate de viruși pe care îi luăm prin contactul cu cei bolnavi, nu din aerul rece de afară.
Vremea rece ne poate îmbolnăvi?
Potrivit studiului derulat de cercetători, dacă o persoană este expusă la temperaturi extrem de scăzute, este posibil ca organismul să nu fie capabil să producă căldură la fel de repede pe cât o pierde, ceea ce duce la scăderea temperaturii corporale centrale.
Dacă temperatura corpului unei persoane scade sub 35 de grade Celsius, aceasta poate dezvolta hipotermie.
Hipotermia provoacă o serie de simptome, inclusiv tremurături, piele palidă, rece și uscată, dificultăți de vorbire și respirație lentă.
Dacă nu este tratată, hipotermia poate duce la funcționarea defectuoasă a organelor și la insuficiență, ceea ce poate duce în cele din urmă la deces.
Expunerea la temperaturi sub zero grade Celsius, în special pentru perioade prelungite, poate declanșa, de asemenea, o afecțiune a pielii cunoscută sub numele de degerături.
Copiii, persoanele fără adăpost și adulții în vârstă sunt deosebit de expuși acestei afecțiuni. Degerăturile apar de obicei la extremitățile corpului, cum ar fi degetele de la mâini și de la picioare, nasul și urechile.
Frigul intens face ca apa din țesuturi să înghețe, restricționând fluxul de sânge și putând duce la moartea țesutului.
În consecință, pielea pacientului poate deveni purpurie sau albastră, iar în cazurile grave, țesutul mort poate trebui îndepărtat prin intervenție chirurgicală sau amputare.
De ce eşuează relaţiile? Un studiu științific a descoperit motivele