Banii n-aduc fericirea, dar o întreţin! Un studiu științific explică diferenţa dintre plăcere şi fericire
Expresia ,,banii n-aduc fericirea, dar o întreţin” şi-a găsit o explicaţie ştiinţifică. Un studiu realizat de cercetătorii americani arată că creierul nostru percepe în mod diferit plăcerea şi fericirea, cele două stări fiind influenţate în mod diferit de dopamină şi serotonină, relatează GadgetReport.ro
,,Banii pot cumpăra plăcere, însă fericirea este cu totul altceva”. Cel puţin asta susţine expertul Robert Lustig, în cartea „The Hacking of the American Mind: The science behind the corporate takeover of our bodies and brains”.
Potrivit cercetătorului, există o confuzie reală între fericire şi plăcere, iar acest lucru este influenţat de mediul în care trăim, de publicitate, de societate, de modul în care percepem realitatea.
Dacă din punct de vedere al percepţiei sociale pare că nu există nicio diferenţă, la nivelul creierului există o graniţă foarte bine definită în modul în care sunt percepute plăcerea şi fericirea.
Robert Lustig afirmă, în Business Insider, că plăcerea este stimulată de dopamină care acţionează precum un drog, asupra a cinci receptori neuronali.
„Este o experienţă care acţionează precum un drog, ne face să ne dorim mai mult, e ca şi cum ai câştiga la cazino şi ai dori să repeţi experienţa. Plăcerea o simţim atunci când mâncăm o prăjitură bună, când interacţionăm cu ceva care ne oferă o stare de confort şi ne dorim mai mult”, a declarat acesta.
Pe de altă parte, fericirea este stimulată de serotonină, o substanţă care, spre deosebire de dopamină, afectează 14 receptori diferiţi din creier. Astfel se explică şi de ce simţim fericirea în diferite moduri, de la senzaţia de bucurie la dragoste şi implicare pe termen lung.
„Spre deosebire de plăcere, care oferă reacţii pe termen scurt, fericirea nu are o conotaţie temporală. În cazul fericirii, creierul ne spune că ne simţim bine şi că este de ajuns, în timp ce în cazul plăcerii, ne facem să vrem mai mult, să experimentăm. Ambele stări nu sunt scutite de pericole. Prea puţină fericire poate duce la depresie, iar prea multă plăcere la dependenţă”, a mai declarat acesta.
De ce depinde fericirea?
Cercetătorii de la Universitatea Harvard au încercat să afle care este cheia unei vieți fericite. În cadrul unui sondaj, început la sfârșitul anilor 1930, experții au urmărit 268 de absolvenți de la Harvard din promoțiile 1939-1944, alături de 456 de tineri care au crescut, în același timp, în centrul orașului Boston. Rezultatele sunt cel puțin surprinzătoare.
„Cel mai clar mesaj pe care l-am obtinut din acest studiu de 75 de ani este urmatorul: relatiile bune, armonioase, ne asigură fericirea si sanatatea’’, a declarat expertul Robert J. Waldinger, potrivit INC.com.
Altfel spus, dacă vrei să fii fericit, este absolut esențial să ai relații sănătoase, cu oameni optimiști, în care să construiți împreună prezentul și viitorul.
La polul opus, cei mai nefericiți sunt oamenii singuri.
Potrivit datelor Administrației federale a Resurselor de Sănătate și Servicii din SUA, 40% dintre americani spun că „uneori sau întotdeauna simt că relațiile lor sociale nu sunt semnificative”, 20 procente se descriu ca fiind „izolați”, iar 28% dintre adulții în vârstă trăiesc singuri.
Potrivit experților, singurătatea este la fel de rea precum fumatul a 15 țigări pe zi.
Un alt sondaj, realizat de Cigna anul trecut, a arătat că numai 50% dintre americani au „interacțiuni sociale semnificative ” în fiecare zi.
Cum scapi de singurătate, cum ieși din paradigma programului de ,,robot’’, în care jobul ocupă cel mai mult timp? Cum îți faci prieteni, cum interacționezi cu alte persoane?
Experții spun că oamenii pot ieși din ciclul singurătății prin angajarea ca voluntar în diverse proiecte.
Un studiu recent, realizat pe 10.000 de persoane din Marea Britanie, a arătat că două treimi dintre voluntari spun că această activitate „i-au ajutat să se simtă mai puțin izolați”.
Un alt studiu, din S.U.A., care a implicat 6.000 de femei văduve, a constatat că cele care au început voluntariatul timp de doar două ore sau mai mult pe săptămână au constatat că „nivelul lor mediu de singurătate a scăzut pentru a se potrivi cu cel al adulților căsătoriți”.
În plus, voluntariatul a fost util în special pentru persoanele în vârstă, care sunt mai predispuse să fie singure. Mai mult, studiul a arătat că voluntariatul este scalabil: cu cât vă implicați în activități de voluntariat mai des, cu atât veți dezvolta mai multe relații.