În timp ce în România, trenurile abia se mișcă cu o medie de viteză de 50 de kilometri pe oră, mai mică decât în perioada interbelică, în China, noul tren de mare viteză T-Flight maglev a reușit o viteză record, pe un traseu de test, de 622 km/oră. Chinezii își propun să ducă viteza trenului cu propulsia electromagnetică la aproape 1000 de kilometri pe oră.
Impulsul Chinei pentru transportul de mare viteză a făcut un mare pas înainte cu trenul său experimental T-Flight maglev.
China Aerospace Science and Industry Corporation (CASIC) a lucrat la dezvoltarea unui sistem de levitație magnetică (maglev) de mare viteză care combină tehnologia tuburilor de vid cu propulsia electromagnetică.
Spre deosebire de calea ferată convențională, trenurile maglev elimină frecarea prin plutirea deasupra șinelor cu ajutorul unor magneți puternici.
Rezultatul acestui progres este o călătorie ultra-lină la viteze fără precedent, iar testele recente au arătat rezultate promițătoare.
La începutul anului 2024, China a testat cu succes trenul său pe o cale ferată de 2 kilometri, atingând 622 km/oră, depășind recordul anterior al Japoniei de 601 kilometri pe oră.
1000 de kilometri pe oră!
În faza următoare, se speră că trenul va accelera până la 999 km/oră pe o pistă de testare de 59 de kilometri.
T-Flight maglev are o viteză de croazieră planificată de 900 kilometri pe oră, ceea ce înseamnă că ar putea reduce călătoria Beijing-Shanghai la doar 90 de minute.
În prezent, această călătorie durează aproximativ șase ore.
Dacă China este capabilă să atingă aceste viteze propuse cu trenul său, atunci sistemele maglev inspirate de hiperloop, precum cele utilizate în acest tren levitator, ar putea într-o zi să pună la încercare eficiența transportului aerian.
Spre deosebire de avioane, care necesită verificări de securitate și transferuri lungi la aeroport, stațiile maglev ar putea funcționa mai mult ca nodurile feroviare tradiționale, oferind îmbarcare rapidă și conexiuni fără întreruperi.
Ideile lui Jules Verne devin realitate. China dezvoltă un tun spaţial
Provocările sistemelor Hyperloop
În ciuda ambiției din jurul trenului levitator al Chinei, rămân provocări. Sistemele Hyperloop la scară largă au fost întâmpinate cu scepticism în întreaga lume din cauza dificultăților tehnice și a preocupărilor legate de costuri.
Companiile occidentale, inclusiv Hyperloop One, au avut dificultăți în a depăși stadiul de testare inițială, multe proiecte nereușind să se impună.
Cu toate acestea, China nu pare descurajată, continuând investițiile în infrastructură, inclusiv în cele două sisteme cheie pe care se bazează trenurile maglev: Suspensia electromagnetică (EMS) și suspensia electrodinamică (EDS).
EMS ridică trenul ușor deasupra șinei cu ajutorul electromagneților, în timp ce EDS, alimentat de magneți supraconductori, asigură levitație și stabilitate suplimentare.
Funcționând într-un mediu cu vid scăzut, rezistența aerului este redusă semnificativ, permițând viteze extreme precum cele propuse cu o pierdere minimă de energie.
Deși scepticii pun la îndoială viabilitatea pe termen lung a trenurilor hyperloop, este imposibil să ignorăm faptul că trenul din China face progrese reale. Dacă va avea succes, ar putea remodela transportul nu doar în China, ci în întreaga lume.
Trenul electric al lui Coanda! Încă o invenție care putea redefini România