Consumul de cafea a fost legat, în studii anterioare, de un risc mai mic de diabet de tip 2 și de boli cardiovasculare, însă mecanismele biologice din spatele acestor asocieri au rămas în mare parte necunoscute. O cercetare finlandeză publicată în European Journal of Nutrition aduce acum o piesă nouă la puzzle: consumul de cafea apare corelat nu doar cu o compoziție corporală mai bună, ci și cu un tipar hormonal distinct, diferit la bărbați față de femei.
Echipa de la Universitatea din Oulu a analizat datele a 2.264 de participanți în vârstă de 46 de ani, înscriși în cohorta Northern Finland Birth Cohort 1966 — un studiu longitudinal care urmărește de decenii persoanele născute în nordul Finlandei în acel an. Cercetătorii au pus față în față cantitatea obișnuită de cafea băută de fiecare cu metaboliții din sânge, cu indicatorii de risc cardiometabolic și cu nivelurile hormonilor sexuali.
Mai puțină grăsime, mai mult mușchi, la același indice de masă corporală
Persoanele care beau mai multă cafea au avut, în medie, un nivel mai scăzut atât al grăsimii corporale totale, cât și al grăsimii viscerale — cea depusă în jurul organelor interne, considerată cea mai problematică din punct de vedere metabolic. În paralel, masa musculară scheletică a fost mai mare.
Detaliul care dă greutate rezultatului este că diferențele au apărut chiar dacă participanții cu un consum de cafea ridicat și cei cu unul scăzut aveau un indice de masă corporală (IMC) similar. Cu alte cuvinte, cântarul arăta la fel, dar structura corpului nu.
Un al doilea semnal a venit dinspre aminoacizii cu catenă ramificată, cunoscuți sub acronimul BCAA (leucină, izoleucină și valină). Nivelurile lor circulante au fost mai mici la consumatorii de cafea, atât la bărbați, cât și la femei. Când rămân cronic ridicați, acești biomarkeri au fost asociați anterior cu rezistența la insulină și cu un risc crescut de diabet de tip 2.
Consumul de cafea și hormonii, capitolul cu adevărat surprinzător
Cele mai clare diferențe au apărut la bărbați. Un consum mai mare de cafea a fost asociat cu un profil glucoză-insulină mai favorabil, cu niveluri mai ridicate de testosteron total și biodisponibil și cu o concentrație mai mare de globulină care leagă hormonii sexuali (SHBG). În schimb, testosteronul liber și indicele androgenic liber au fost ușor mai scăzute.
Explicația probabilă ține de rolul SHBG: această proteină transportă testosteronul prin sânge și îl ține „legat”, astfel încât o cantitate mai mare de SHBG poate crește testosteronul total, reducând simultan fracțiunea liberă, imediat disponibilă țesuturilor. Nivelurile scăzute de SHBG sunt, la rândul lor, un marker clasic al sindromului metabolic.
La femei, asocierile hormonale au fost mai puțin extinse: în principal o valoare mai mare a SHBG și niveluri mai mici ale androgenilor liberi.
„Cafeaua este consumată de milioane de oameni în fiecare zi, însă știm surprinzător de puține lucruri despre modul în care se leagă de metabolismul și de hormonii noștri. Ceea ce a ieșit în evidență în rezultatele noastre a fost o semnătură hormonală distinctă, care nu a dispărut nici după ce am luat în calcul IMC-ul și factorii de stil de viață, iar mai multe dintre aceste asocieri diferă între bărbați și femei”, a declarat Luca Verroest, autorul principal al studiului și cercetător doctorand la Universitatea din Oulu, potrivit comunicatului instituției preluat de ScienceDaily.
De ce nu putem spune încă „cafeaua face asta”
Studiul este observațional, ceea ce înseamnă că poate identifica legături statistice, dar nu poate demonstra că băutul cafelei a produs efectiv aceste diferențe biologice. Rămâne posibil ca oamenii care beau mai multă cafea să aibă și alte obiceiuri, greu de măsurat, care explică rezultatele.
De ce Finlanda este laboratorul ideal
Contextul geografic ajută totuși la interpretare. Finlanda se află constant pe primul loc în clasamentele mondiale ale consumului de cafea, cu o medie anuală de aproximativ 11,8 kilograme (26 de livre) pe cap de locuitor — un nivel care oferă cercetătorilor o plajă largă de variație între participanți, spre deosebire de țările unde aproape toată lumea bea puțin.
Autorii spun că rezultatele reprezintă un punct de plecare pentru studii care să stabilească dacă însăși cafeaua produce aceste schimbări și, dacă da, care dintre compușii ei sunt responsabili. Boabele conțin, pe lângă cofeină, acizi clorogenici cu efect antioxidant și diterpene precum cafestolul și kahweolul, care rămân în ceașcă mai ales atunci când cafeaua nu este filtrată prin hârtie. Cercetările continuă deocamdată pe modele animale, iar obiectivul pe termen lung este trecerea la studii de intervenție pe oameni.
Ce înseamnă asta pentru cei care beau cafea zilnic
Până atunci, concluzia rezonabilă este că nu există niciun motiv să îți schimbi dieta pe baza acestor date. Studiul poartă titlul „Associations of habitual coffee intake with testosterone and cardiometabolic markers: the Northern Finland Birth Cohort 1966 study” și a fost semnat de Luca Verroest, Jari Jokelainen, Shalini Choudhary, Jaroslaw Walkowiak, Toni Karhu, Saranya Palaniswamy, Juha Auvinen, Marjo-Riitta Järvelin, Karl-Heinz Herzig și Ghulam Shere Raza.
Pe aceeași temă, am scris despre efectul cafelei asupra ficatului, într-un studiu pe peste 130.000 de oameni, despre cât de multă cafea este prea multă pentru inimă și despre legătura dintre cafea și tensiunea arterială.
Sursa principală: Studiul integral: European Journal of Nutrition.
