Poate fi imposibil să te ascunzi de o femelă țânțar – ea va vâna orice membru al speciei umane, urmărindu-ne expirațiile de CO2, căldura corporală și mirosul corporal. Cu toate acestea, unii dintre noi sunt mai atacaţi de ţânţari decât alţii. Cum şi de ce ajungi un adevărat ,,magnet’’ pentru țânțari, aflăm din materialul GadgetReport.ro
Există multe teorii populare care explică de ce poți fi predispus la atacul țânțarilor, cu asocieri cu grupa sanguină, nivelul de zahăr din sânge, consumul de usturoi sau banane, sexul victimei etc.
Cu toate acestea, există puține date credibile care să susțină majoritatea acestor teorii, spune Leslie Vosshall, șeful Laboratorului de Neurogenetică și Comportament de la Universitatea Rockefeller.
Acesta este motivul pentru care Vosshall și Maria Elena De Obaldia, o fostă postdoctorandă în laboratorul său, și-au propus să investigheze principala teorie care explică atractivitatea variabilă a țânțarilor: variațiile individuale ale mirosului uman, asociat pielii.
Printr-un studiu, ei au demonstrat recent că acizii grași emanați de piele pot crea un parfum puternic căruia țânțarii nu-i pot rezista. Aceștia și-au publicat rezultatele în revista Cell din 18 octombrie.
Un studiu neobișnuit
În cadrul studiului, opt participanți au fost rugați să poarte ciorapi de nailon pe antebrațe timp de șase ore pe zi.
Acest proces a fost repetat în mai multe zile. În următorii câțiva ani, cercetătorii au testat ciorapii de nylon unul împotriva celuilalt, în toate perechile posibile.
Aceștia au folosit un test olfactometric cu două alegeri pe care De Obaldia l-a construit, constând într-o cameră de plexiglas împărțită în două tuburi, fiecare dintre acestea terminându-se într-o cutie care conținea un ciorap.
Ei au plasat țânțari Aedes Aegypti – principalele specii de vectori pentru Zika, dengue, febra galbenă și chikungunya – în camera principală și au observat cum insectele zburau în josul tuburilor spre un nailon sau spre celălalt.
De departe, cea mai atrăgătoare țintă pentru Aedes aegypti a fost subiectul 33, care a fost de patru ori mai atrăgător pentru țânțari decât următorul participant la studiu, cel mai atrăgător, și uimitor de 100 de ori mai atrăgător decât cel mai puțin atrăgător, subiectul 19.
Cercetătorii au folosit tehnici de analiză chimică pentru a identifica 50 de compuși moleculari care au fost semnalați în sebum (o barieră hidratantă de pe piele) la participanții cu atractivitate ridicată.
De acolo, au descoperit că oamenii de care țânțarii erau cei mai atrași produceau acizi carboxilici la niveluri mult mai ridicate decât voluntarii mai puțin atrăgători. Aceste substanțe se află în sebum și sunt folosite de bacteriile de pe piele pentru a produce mirosul nostru corporal uman unic.
Pentru a-și confirma descoperirile, echipa lui Vosshall a înrolat alte 56 de persoane pentru un studiu de validare. Încă o dată, subiectul 33 a fost cel mai atrăgător și a rămas așa de-a lungul timpului.
Mirosul irezistibil al oamenilor
Oamenii produc în principal două clase de mirosuri pe care țânțarii le detectează cu două seturi diferite de receptori de mirosuri: Orco și receptorii IR.
Pentru a vedea dacă pot crea țânțari incapabili să detecteze oamenii, cercetătorii au creat mutanți cărora le lipsește unul sau ambii receptori.
Mutanții Orco au rămas atrași de oameni, în timp ce mutanții IR și-au pierdut atracția într-o măsură variabilă, dar și-au păstrat capacitatea de a ne găsi.
Aceste rezultate completează unul dintre studiile recente ale lui Vosshall, publicat de asemenea în Cell, care a dezvăluit redundanța sistemului olfactiv extrem de complex al lui Aedes aegypti.
Este un sistem de siguranță pe care femela țânțarului se bazează pentru a trăi și a se reproduce. Fără sânge, ea nu poate face niciuna dintre aceste lucruri.
Cum putem evita țânțarii?
O cale potențială este de a manipula microbiomul pielii noastre. Este posibil ca ungerea pielii unei persoane foarte atrăgătoare, cum ar fi Subiectul 33, cu sebum și bacterii cutanate de pe pielea unei persoane puțin atrăgătoare, cum ar fi Subiectul 19, să aibă un efect de ,,imunizare’’.
„Nu am făcut acest experiment”, notează Vosshall. „Este un experiment greu de realizat. Dar dacă ar funcționa, atunci v-ați putea imagina că, având o intervenție dietetică sau microbiomică în care să puneți pe piele bacterii care sunt capabile să schimbe cumva modul în care interacționează cu sebumul, atunci ați putea transforma o persoană ca Subiectul 33 într-un Subiect 19. Dar toate acestea sunt foarte speculative.”
Ea și colegii ei speră că această lucrare va inspira cercetătorii să testeze și alte specii de țânțari, inclusiv din genul Anopheles, care răspândește malaria, adaugă Vosshall: „Cred că ar fi foarte, foarte tare să ne dăm seama dacă acesta este un efect universal”.
Histiocitoza Langerhans. Oamenii au moștenit o boală de la dinozauri