Romanii știau cu siguranță ce făceau când venea vorba de construcția de drumuri, iar noile cercetări arată că rutele trasate de ei cu mii de ani în urmă sunt legate și astăzi de zone de prosperitate.
Cu alte cuvinte, dacă locuiți în apropierea rețelei de drumuri romane stabilite în urmă cu mai bine de 2.000 de ani, este mai probabil să vă aflați într-o zonă relativ bogată. Comerțul, profitul și dezvoltarea pe care aceste drumuri le-au permis contează și în timpurile moderne.
Nu aceasta a fost principala utilizare a drumurilor la început; romanii antici au construit drumuri în principal pentru a facilita deplasarea trupelor. Cu timpul, drumurile au început să lege orașe și orașe importante.
„Având în vedere că s-au întâmplat multe de atunci, multe dintre ele ar fi trebuit să fie adaptate la circumstanțele moderne”, spune economistul Ola Olsson, de la Universitatea din Gothenburg, Suedia, în Journal of Comparative Economics.
„Dar este izbitor faptul că principalul nostru rezultat este că drumurile romane au contribuit la concentrarea orașelor și a activității economice de-a lungul lor, chiar dacă au dispărut și au fost acoperite de drumuri noi”.
La apogeul expansiunii Imperiului Roman, la începutul secolului al II-lea d.Hr., fuseseră stabiliți aproximativ 80.000 de kilometri de drumuri, primul – o rută de aprovizionare militară – a început să fie construit în anul 312 î.Hr.
Cercetătorii au suprapus hărți ale drumurilor din Imperiul Roman peste imagini din satelit din zilele noastre, folosind intensitatea luminii nocturne ca indicator aproximativ al activității economice. Harta a fost împărțită în grile mai mici pentru o analiză mai atentă, măsurând un singur grad de longitudine pe un singur grad de latitudine.
Echipa raportează un „model remarcabil de persistență” între rutele rutiere romane și activitatea economică modernă, în ciuda faptului că o mare parte din infrastructura originală a dispărut acum complet.
Rămâne de văzut dacă drumurile au stimulat activitatea economică sau au fost construite de-a lungul unor rute care erau deja prospere – dar există indicii că prima ipoteză este corectă, că rutele au determinat o creștere a comerțului și a bogăției. Apariția orașelor de piață de-a lungul rutelor ar fi fost crucială, spune echipa.
„Aceasta este marea provocare în acest întreg domeniu de cercetare”, spune Olsson. „Ceea ce face ca acest studiu să fie extrem de interesant este faptul că drumurile în sine au dispărut și că haosul din Europa de Vest după căderea Imperiului Roman ar fi fost o oportunitate de a reorienta structurile economice. În ciuda acestui fapt, modelul urban a rămas”.
Constatările nu au fost însă consecvente peste tot: în Africa de Nord și în Orientul Mijlociu, caravanele de cămile au înlocuit transportul pe roți cândva între secolele al IV-lea și al VI-lea d.Hr.
În aceste regiuni, nu există nicio relație între vechile rute și prosperitatea economică actuală, iar zonele sunt mai puțin prospere din punct de vedere economic în general. Din nou, cercetătorii spun că orașele sau, în acest caz, absența lor – sunt cruciale.
Constatările au implicații și pentru planificarea viitoare a infrastructurii. Deciziile cu privire la locul de amplasare a rutelor rutiere și feroviare au potențialul de a îmbunătăți în mod semnificativ climatul economic dintr-o anumită zonă – și, după cum arată acest ultim studiu, această îmbunătățire poate dura mult timp.
„În Suedia, de exemplu, discutăm despre posibilitatea construirii unor noi tronsoane de cale ferată”, spune Olsson. „Primele, începând cu secolul al XIX-lea, au căpătat o importanță enormă pentru activitatea economică din Suedia. Se discută despre noi tronsoane pentru calea ferată, iar dacă acestea vor fi construite, vă puteți aștepta ca unele comunități să primească un mare impuls economic.”
A fost elucidat misterul betonului folosit de romani, acum 2000 de ani