Cercetătorii au creat și studiat einsteiniul, evazivul element 99. Descoperit inițial de oamenii de știință americani în 1952 în urma testării primei bombe cu hidrogen, einsteiniul nu apare în mod natural pe Pământ și poate fi produs numai în cantități microscopice folosind reactoare nucleare specializate. Experții speră că vor putea produce einsteniul în viitor și, pe baza sa, a altor elemente grele, inclusiv a unora încă nedescoperite ca elementul ipotetic ununenniu (cu numărul atomic 119), relatează Live Science.
Oamenii de știință au studiat cu succes einsteiniu, unul dintre cele mai evazive și mai grele elemente de pe tabelul periodic, pentru prima oară în ultimele decenii.
Realizarea îi aduce mai aproape pe chimiști de descoperirea așa-numitei „insulă a stabilității”, unde s-ar afla unele dintre cele mai grele și mai efemere elemente.
Cercetătorii de la Laboratorul Național Lawrence Berkeley al Universității din California au reușit să creeze recent un eșantion de 233 nanograme de einsteiniu pur și au efectuat primele experimente asupra elementului de după anii 1970.
Este o adevărată performanță în condițiile în care Einsteiniul este greu de separat de alte elemente, este foarte radioactiv și se descompune rapid, ceea ce face extrem de dificilă studierea sa.
La fel ca alte elemente din categoria actinidelor, o grupă de 15 elemente metalice aflate în subsolul tabelului periodic, einsteiniul se obţine prin bombardarea unui element ţintă, în cazul de față curiu, cu neutroni şi protoni pentru a obţine elemente mai grele.
Vrei sa lucrezi mai rapid pe PC? Shortcut-urile din Windows 10
Publicitate
Einsteiniul, o altă provocare
Obținerea einsteiniului reprezintă doar jumătate din luptă. Următoarea problemă este găsirea unui loc unde poate fi păstrat.
Einsteinium-254 are un timp de înjumătățire de 276 de zile, timpul pentru ca jumătate din material să se descompună, și se dezintegrează în berkeliu-250, care emite radiații gamma foarte dăunătoare. Cercetătorii de la Laboratorul Național Los Alamos din New Mexico au creat un suport special printat 3D pentru a păstra einsteiniu și a proteja oamenii de știință din Berkeley Lab de această radiație.
Însă, descompunerea elementului a creat și alte probleme.
„Se descompune în mod constant, deci își pierde 7,2% din masă în fiecare lună. Trebuie să luăm în considerare acest aspect atunci când planificăm experimentele”, a mai precizat Carter.
Principala constatare a studiului publicat în revista Nature a fost că lungimea legăturii chimice a elementului (o proprietate fundamentală care îi ajută pe cercetători să preconizeze modul în care interacționează elementele între ele) diferă de tendinţa generală observată în cadrul actinidelor, lucru prezis teoretic în trecut dar niciodată dovedit experimental.
În plus, comparativ cu restul actinidelor, einsteiniul are o luminiscență foarte diferită atunci când este expus la lumină, descoperire descrisă drept „un fenomen fizic fără precedent” de către cercetători.
Aceștia speră ca experimentele lor să faciliteze producerea einsteniului în viitor și, pe baza sa, a altor elemente grele, inclusiv a unora încă nedescoperite ca elementul ipotetic ununenniu (cu numărul atomic 119).
Greentest Eco Plus detecteaza toxicitatea din fructe, legume și carne
