O echipă de astronomi care a folosit Very Large Telescope (VLT) al Observatorului European Austral (ESO) a descoperit ceea ce ar putea fi prima exolună confirmată din afara Sistemului Solar: un corp planetar gigantic ce orbitează în jurul unei pitice brune din sistemul CD-35 2722. Descoperirea, publicată în revista Nature, tulbură granițele clasice dintre stele, planete și sateliți naturali.
Steaua CD-35 2722 (cunoscută și ca TIC 201426753) se află la 73 de ani-lumină de Pământ, în constelația Columba. Are aproximativ jumătate din masa Soarelui și este orbitată de o pitică brună cu o masă de circa 37 de ori mai mare decât Jupiter – un obiect prea masiv ca să fie planetă, dar prea mic pentru a se fi aprins ca o stea.
O exolună cât o planetă, care nu orbitează nicio stea
Noul obiect descoperit nu orbitează steaua, ci pitica brună. Are o masă minimă estimată la aproximativ 0,9 mase joviene și o perioadă orbitală de circa 170 de zile. Cercetătorii îl numesc „exosatelit”, tocmai pentru că vechile denumiri, de „planetă” sau „lună”, nu i se mai potrivesc exact.
„Acest sistem este destul de greu de definit folosind termeni preluați din Sistemul Solar, precum planetă și lună”, a explicat Kevin Hoy, autorul principal al studiului, cercetător afiliat ESO și Universidad Diego Portales din Chile, citat de Sci.News. „Exosatelitul este suficient de masiv ca să fie o planetă, dar nu orbitează o stea, ci un obiect care, la rândul lui, orbitează o stea. Faptul că e a treia roată în acest sistem ne face să vrem să îl numim lună, chiar dacă nu seamănă deloc cu lunile mici și stâncoase din sistemul nostru”, a adăugat el.
Astrofiziciana Alice Zurlo, de la Universidad Diego Portales și directoare a rețelei de cercetare YEMS, a subliniat dificultatea de a încadra sistemul în tiparele cunoscute: „Satelitul pe care îl raportăm este un corp gazos gigantic ce orbitează un companion extrem de masiv, el însuși de câteva ori mai greu decât Jupiter. În Sistemul Solar avem o delimitare clară între planete și Soare, așa că definirea lunilor e simplă. În sistemul CD-35 2722, unde granițele dintre stele, planete și luni se estompează, totul devine mult mai greu de descris”, a explicat ea, conform declarațiilor publicate de ESO.
Cum a fost detectat obiectul
Echipa a folosit instrumentul CRIRES+, montat pe VLT, aplicând metoda vitezelor radiale – aceeași tehnică ce a condus la descoperirea primei exoplanete din jurul unei stele asemănătoare Soarelui. Metoda a permis identificarea unor mici oscilații în mișcarea piticei brune, cauzate de gravitația obiectului care o orbitează.
„Oricât de exotic ar fi, acest sistem este cu adevărat unic și reprezintă o descoperire de referință: prima detecție plauzibilă a unui exosatelit”, a declarat Zurlo, potrivit comunicatului ESO.
De ce contează: doar câțiva candidați de exolună, în ciuda a peste 6.000 de exoplanete confirmate
Deși astronomii caută sateliți naturali în afara Sistemului Solar de ani buni, niciunul nu a fost confirmat cu certitudine până acum. Din cele peste 6.000 de exoplanete descoperite până în prezent, doar câțiva candidați de exolună au fost semnalați, iar dovezile rămân firave. Cu doar câteva luni în urmă, o echipă condusă de Quentin Kral raportase, tot cu ajutorul instrumentelor ESO, indicii despre un posibil satelit în sistemul stelar HD 206893, însă fără o detecție fermă.
Observatorul speră ca viitorul Extremely Large Telescope (ELT), aflat în construcție în deșertul Atacama și dotat cu o oglindă de 39 de metri, să permită identificarea unor exoluni mult mai mici decât cea din sistemul CD-35 2722. Descoperirile acestui telescop ar putea obliga din nou comunitatea științifică să regândească modul în care clasifică obiectele din sisteme planetare diferite de al nostru.
Studiul complet, semnat de K. Hoy și colegii săi, a fost publicat în Nature 655, 865-869 (doi: 10.1038/s41586-026-10751-w). Pentru cititorii pasionați de descoperiri de exoplanete sau de semnalele misterioase din alte sisteme stelare, această descoperire deschide un nou capitol în cartografierea Universului.
Surse: Sci.News și comunicatul oficial ESO.
