În ultimul secol, temperatura medie a Pământului a crescut rapid cu aproximativ 1 grad Celsius (1,8 grade Fahrenheit). Dar cum rămâne cu miile de ani de dinainte ca oamenii să încălzească clima prin activitățile industriale, prin arderea combustibililor?
Chiar dacă oamenii de știință știu mai multe despre ultimii 6.000 de ani decât despre orice alt interval multimilenar, studiile privind această tendință a temperaturii globale pe termen lung au ajuns la concluzii contrastante.
Pentru a încerca să rezolvăm această diferență, cercetătorii au realizat o evaluare cuprinzătoare, la scară globală, a dovezilor existente, incluzând atât arhivele naturale, cum ar fi inelele copacilor și sedimentele de pe fundul mării, cât și modelele climatice.
Rezultatele, publicate la 15 februarie 2023, sugerează modalități de îmbunătățire a previziunilor climatice pentru a evita ratarea unor reacții climatice importante, legate de încălzirea globală, care apar în mod natural.
Experţii, în alertă! Topirea gheţarilor poate aduce boli şi bacterii de acum milioane de ani
Încălzirea globală, un fenomen obișnuit?
Oamenii de știință care studiază clima din trecut, sau paleoclimatul, caută date privind temperatura din timpuri îndepărtate, cu mult înainte de termometre și sateliți.
Avem două opțiuni: Putem găsi informații despre clima din trecut stocate în arhive naturale sau putem simula trecutul cu ajutorul modelelor climatice.
Există mai multe arhive naturale care înregistrează schimbările climatice de-a lungul timpului. Inelele de creștere care se formează în fiecare an în copaci, stalagmite și corali pot fi folosite pentru a reconstitui temperatura din trecut.
Date similare pot fi găsite în gheața ghețarilor și în cochiliile minuscule găsite în sedimentele care se acumulează în timp pe fundul oceanelor sau al lacurilor. Acestea servesc drept înlocuitori, sau proxies, pentru măsurătorile bazate pe termometre.
De exemplu, modificările în lățimea inelelor copacilor pot înregistra fluctuațiile de temperatură. Dacă temperatura din timpul sezonului de creștere este prea rece, inelul de copac format în acel an este mai subțire decât cel dintr-un an cu temperaturi mai ridicate.
Un alt indicator al temperaturii se găsește în sedimentele de pe fundul mării, în rămășițele unor mici creaturi care trăiesc în ocean, numite foraminifere. Atunci când un foraminifer este viu, compoziția chimică a cochiliei sale se schimbă în funcție de temperatura oceanului.
Când moare, cochilia se scufundă și este îngropată în timp de alte resturi, formând straturi de sedimente pe fundul oceanului. Paleoclimatologii pot extrage apoi carote de sedimente și pot analiza chimic cochiliile din aceste straturi pentru a le determina compoziția și vârsta, uneori cu milenii în urmă.
”Bomba Țarului”, un pericol pentru omenire! Încălzirea Arcticii provoacă efecte incredibile
Ce spun datele științifice
În noua lor lucrare, cercetoriii au evaluat teoria climei, datele proxy și simulările modelelor, concentrându-se asupra indicatorilor de temperatură globală.
Ei au analizat cu atenție procesele naturale care afectează clima, inclusiv variațiile pe termen lung ale orbitei Pământului în jurul Soarelui, concentrațiile de gaze cu efect de seră, erupțiile vulcanice și puterea energiei termice a Soarelui.
Au examinat, de asemenea, reacțiile climatice importante, cum ar fi schimbările de vegetație și de gheață marină, care pot influența temperatura globală.
De exemplu, există dovezi solide că în urmă cu aproximativ 6.000 de ani exista mai puțină gheață de mare în Arctica și mai multă vegetație decât în secolul al XIX-lea. Acest lucru ar fi întunecat suprafața Pământului, determinând-o să absoarbă mai multă căldură.
Cele două tipuri de dovezi oferă răspunsuri diferite în ceea ce privește tendința temperaturii Pământului în cei 6.000 de ani dinaintea încălzirii globale moderne.
Avertisment tulburător: Pământul se îndreaptă spre cea de-a 6-a extincție în masă!
Cum era vremea acum 6000 de ani
Arhivele naturale arată, în general, că temperatura medie a Pământului în urmă cu aproximativ 6.000 de ani a fost mai ridicată cu aproximativ 0,7 °C (1,3 °F) în comparație cu media secolului al XIX-lea, iar apoi s-a răcit treptat până la Revoluția Industrială. Cercetorii au constatat că majoritatea dovezilor indică acest rezultat.
Între timp, modelele climatice indică, în general, o ușoară tendință de încălzire, care corespunde unei creșteri treptate a dioxidului de carbon pe măsură ce societățile bazate pe agricultură s-au dezvoltat în mileniile care au urmat retragerii calotei glaciare în emisfera nordică.
Pământul își pierde lumina, devenind mai întunecat! Efectele pot fi devastatoare
Cum se pot îmbunătăți previziunile climatice
Evaluarea cercetătorilor evidențiază câteva modalități de îmbunătățire a previziunilor climatice.
De exemplu, ei au constatat că modelele ar fi mai puternice dacă ar reprezenta mai bine anumite reacții climatice.
Un experiment de model climatic care a inclus o acoperire vegetală crescută în unele regiuni în urmă cu 6.000 de ani a reușit să simuleze vârful de temperatură globală pe care îl observăm în înregistrările proxy, spre deosebire de majoritatea celorlalte simulări de modele, care nu includ această vegetație extinsă.
Înțelegerea și o mai bună încorporare a acestor reacții și a altor reacții vor fi importante pentru ca oamenii de știință să continue să îmbunătățească capacitatea noastră de a prezice schimbările viitoare.