Unele probleme de sănătate se anunță înainte să apară simptomele clasice. Corpul dă semnale mici, ușor de ignorat, iar unul dintre ele stă chiar la baza unghiilor: lunule roșii.
O analiză a cazurilor documentate în literatura medicală, realizată de cercetători de la Rutgers New Jersey Medical School, clarifică legătura dintre această colorație neobișnuită și o listă surprinzător de lungă de afecțiuni. Lucrarea a fost publicată în American Journal of the Medical Sciences și a fost prezentată de ScienceAlert.
Ce este lunula și de ce contează culoarea ei
Lunula este semiluna palidă de la baza unghiei. Numele vine din latină și înseamnă lună mică.
Rolul ei este de fabrică. Aici se produc celulele noi de keratină, proteina care apoi se împinge înainte și se întărește, formând restul unghiei.
Zona se observă cel mai bine pe degetele mari de la mâini și de la picioare. Pe celelalte degete poate fi abia vizibilă sau complet acoperită de cuticulă.
Culoarea normală este albicioasă. Tocmai de aceea orice abatere cromatică devine un indiciu vizual ușor de sesizat, dacă știi ce cauți.
De ce apar lunule roșii
Colorația roșiatică este rară. Când apare, este adesea consecința unei probleme aflate în altă parte a organismului.
Cercetătorii recunosc însă că mecanismul exact nu este lămurit. „Deși etiologia precisă rămâne neclară, lunulele roșii pot reflecta atât activitatea unei boli sistemice, cât și o patologie locală, precum tumorile subunghiale”, scriu autorii în lucrarea publicată.
Ipoteza cea mai discutată este vasodilatația capilară. Vasele minuscule de sub unghie se lărgesc, fluxul sanguin crește, iar patul unghial devine mai roșu.
Important de reținut: schimbarea nu este dramatică. Nu vorbim despre o unghie stacojie, ci despre o nuanță care înlocuiește albul obișnuit.
Cu ce afecțiuni a fost asociată
Legătura nu este o noutate absolută. „Descrise pentru prima dată în 1954, numeroase alte cazuri au fost documentate de atunci, iar asocierea cu tulburări cardiovasculare, hepatice, hematologice, dermatologice și reumatologice a devenit evidentă”, scriu cercetătorii.
Printre afecțiunile menționate se numără insuficiența cardiacă, ciroza hepatică și artrita reumatoidă. Acestea sunt cele mai frecvent întâlnite în literatura analizată.
Unul dintre studiile recente incluse în analiză a legat colorația de bolile de țesut conjunctiv. Autorii insistă totuși pe o nuanță esențială.
Nu toți pacienții cu aceste boli au lunule roșii. Și, invers, nu toți oamenii cu lunule roșii au o boală de fond.
Literatura include și cazuri mai neobișnuite. Au fost raportate lunule roșii la persoane cu alopecie areata și la persoane intoxicate cu monoxid de carbon.
Una sau mai multe unghii: diferența care schimbă totul
Analiza oferă un criteriu practic de interpretare. Boala sistemică este probabilă atunci când roșeața apare pe mai multe unghii simultan.
Dacă modificarea se limitează la o singură unghie, cauza locală devine mult mai plauzibilă. Poate fi o problemă situată chiar sub lama unghiei.
Autorii sunt expliciți în privința capcanelor de diagnostic. „Dacă examinarea suplimentară arată prezența unei lunule roșii pe o singură unghie, alături de o infecție a patului unghial, o tumoră subunghială, o hemoragie subunghială sau o colorație roșie a întregii lame unghiale ori care depășește marginile lunulei, diagnosticul clinic de lunulă roșie probabil nu ar trebui pus”, scriu ei.
Cu alte cuvinte, un deget lovit la ușă nu este un semnal de alarmă cardiologic.
Testul simplu pe care îl pot face medicii
Analiza include și o manevră de verificare la cabinet. Este suficient să se apese pe zona colorată.
Dacă lunula se albește la presiune, explicația este vasodilatația capilară. Rezultatul indică o problemă care merită investigată la nivel vascular.
Este un test de câteva secunde, care nu necesită niciun aparat. Exact tipul de gest care poate redirecționa un consult banal spre analize utile.
Roșu nu e singura culoare cu semnificație
Lunula poate schimba culoarea în mai multe direcții, iar fiecare nuanță are propria bibliografie.
Colorația albastră a fost asociată cu diabetul. Nuanța brună apare în legătură cu bolile de rinichi.
Există și alte semne unghiale cunoscute în medicină. Unghiile în formă de sticlă de ceas apar în boli pulmonare și cardiace cronice, iar liniile albe transversale, numite linii Beau, marchează episoade de boală severă sau de stres metabolic.
Ideea comună este aceeași. Unghia crește lent, cu aproximativ trei milimetri pe lună la mână, așa că păstrează un fel de istoric al ultimelor luni.
Ce concluzie trage analiza
Recomandarea autorilor este clară: persoanele cu lunule roșii ar trebui evaluate complet, ca să se verifice dacă în spate există o problemă sistemică.
„Având în vedere raritatea fenomenului, relevanța lui diagnostică este adesea trecută cu vederea”, notează cercetătorii.
Ei adaugă că medicii ar trebui să ia în calcul legătura cu bolile sistemice sau dermatologice atunci când identifică semnul. În formularea lor, acest indiciu discret poate facilita detectarea precoce a unei afecțiuni importante.
Pasul următor, spun autorii, ar fi cercetarea mecanismelor biologice care leagă colorația de aceste boli.
Ce faci, practic, dacă observi o schimbare
Prima regulă este să nu intri în panică. Un singur deget colorat după o lovitură nu are nicio semnificație internă.
A doua este să te uiți la ansamblu. Dacă roșeața apare simetric, pe mai multe unghii, și persistă câteva săptămâni, merită discutată cu medicul de familie.
A treia este contextul. Oboseala neexplicată, dificultățile de respirație, umflarea picioarelor sau durerile articulare schimbă complet greutatea semnului.
Și, evident, un articol nu înlocuiește un consult. Analiza Rutgers nu spune că lunulele roșii înseamnă boală, ci că merită privite ca un motiv de verificare.
Un ultim reper util este iluminatul. Culoarea unghiilor se evaluează corect doar la lumină naturală, cu mâna relaxată și fără ojă.
Presiunea exercitată de propriul deget sau frigul pot modifica temporar aspectul patului unghial. De aceea observația se repetă la câteva zile distanță, în condiții similare.
Surse: analiza a fost prezentată de ScienceAlert pe baza lucrării semnate de Karim și Schwartz în American Journal of the Medical Sciences; detalii despre anatomia zonei sunt disponibile în descrierea lunulei.
Citește și: Smartwatch-urile vin în sprijinul sănătății cardiovasculare | Vitamina D în doze mari, legată de un plus de 13% la testele cognitive | Ora micului dejun pare legată de cât trăiești | Proteina OPA1: o moleculă din creier pare să decidă pofta de grăsimi
