Imaginea clasică a Pompeiului este aceea a unui oraș roman înghețat perfect în timp, o capsulă tragică a vieții din anul 79 d.Hr., anihilată instantaneu de erupția catastrofală a vulcanului Vezuviu. Însă, noi dovezi arheologice, prezentate miercuri de directorii faimosului sit, contestă această viziune și scot la lumină un capitol uitat și fascinant al istoriei sale: Pompeiul nu a fost complet abandonat, ci a fost repopulat de supraviețuitori care au încercat să își reconstruiască viața printre ruine.
O „favelă” printre ruinele unui oraș măreț
Deși erupția a ucis, conform estimărilor, între 15% și 20% din populația de peste 20.000 de locuitori a orașului, majoritatea au reușit să scape.
Directorul sitului arheologic, Gabriel Zuchtriegel, a explicat că, deși mult timp s-a crezut că aceștia nu s-au mai întors niciodată, noile săpături dezvăluie o altă realitate.
Supraviețuitorii care nu și-au permis să înceapă o viață nouă în altă parte, alături de alte persoane în căutare de adăpost sau de bunuri de valoare rămase printre dărâmături, s-au întors și au format o nouă comunitate.
„Judecând după datele arheologice, trebuie să fi fost o așezare informală, unde oamenii trăiau în condiții precare, fără infrastructura și serviciile tipice unui oraș roman,” se arată într-un comunicat al administrației sitului.
Viața a revenit la etajele superioare ale vechilor case, care supraviețuiseră parțial, în timp ce parterele, adesea acoperite de material vulcanic, au fost transformate în pivnițe, dotate cu cuptoare și mori.
„Datorită noilor excavații, imaginea este acum mai clară: Pompeiul de după anul 79 renaște, mai mult decât un oraș, o aglomerare precară și cenușie, un fel de tabără, o favelă printre ruinele încă recognoscibile ale Pompeiului care a fost odată,” a declarat Zuchtriegel.
Romanii mâncau la fast-food. Ruinele unui termopolium, descoperite în Pompei
De ce a fost ignorat acest capitol până acum?
Indicii ale acestei repopulări au fost detectate și în trecut, însă, timp de decenii, arheologia s-a concentrat pe o altă poveste. În graba de a dezgropa și a expune frescele colorate și casele intacte, înghețate în momentul erupției, „urmele slabe ale reocupării sitului au fost, la propriu, îndepărtate și adesea măturate fără nicio documentare,” a explicat directorul sitului.
„Episodul monumental al distrugerii orașului în 79 d.Hr. a monopolizat memoria,” a adăugat el.
Această nouă abordare arheologică se concentrează acum pe straturile superioare, adesea neglijate, căutând dovezi ale acestei vieți post-catastrofă, care a continuat în zonă până la abandonarea sa completă, undeva în secolul al V-lea.
O nouă perspectivă asupra istoriei
Această descoperire schimbă fundamental narațiunea despre Pompei. Nu mai este doar o fotografie tragică a unui singur moment, ci un film care arată și consecințele pe termen lung ale unui dezastru natural în lumea antică.
Ne arată o poveste despre reziliență, supraviețuire și adaptare, în care oamenii au încercat să trăiască și să muncească într-un peisaj devastat.
Pompei, un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO, este a doua cea mai vizitată atracție turistică din Italia, după Colosseumul din Roma, cu aproape 4,2 milioane de vizitatori anul trecut. Descoperirea continuă, având în vedere că aproximativ o treime din suprafața totală a orașului antic este încă îngropată sub cenușă.
