Un pește orb de peșteră, complet nou pentru știință, a fost descoperit într-o cavernă din Alabama aflată chiar sub o bază militară americană. Cercetătorii i-au dat numele Demogorgonichthys arcanus, iar denumirea populară recomandată este Demon Cavefish, adică peștele-demon. Numele nu e o glumă de laborator. Face trimitere atât la Demogorgon, monstrul din serialul Stranger Things, cât și la demonii din mitologia greacă târzie. Descrierea speciei a fost publicată în revista Scientific Reports de o echipă coordonată de Matthew Niemiller, directorul laboratorului de biologie speleologică de la Universitatea Alabama din Huntsville.
Cum a fost găsit acest pește orb de peșteră
Descoperirea s-a produs la începutul anului 2025, în timpul unui control de rutină în Bobcat Cave. Niemiller inspecta Shrimp Room, cea mai mare sală a peșterii, când a alunecat.
„Am alunecat în mâlul din fundul Shrimp Room și am căzut într-un bazin mai adânc. În timpul prăbușirii mele elegante am deranjat un pește de peșteră și un rac care stăteau sub o consolă de stâncă”, a povestit el, potrivit Scientific Reports.
Peștera este monitorizată de zeci de ani, atât pentru calitatea apei, cât și pentru starea faunei. Aici trăiește creveta de peșteră din Alabama, o specie aflată pe lista federală a speciilor pe cale de dispariție. Cu alte cuvinte, locul era cunoscut, dar specia scăpase printre degete tuturor. Autorii articolului o descriu chiar ca pe o descoperire aflată la vedere.
Ce îl deosebește de vecinul lui aproape identic
În aceeași peșteră trăia deja un alt pește de peșteră, Typhlichthys subterraneus. Diferențele dintre cele două nu sunt evidente pentru un ochi neantrenat, dar există.
„Noul pește de peșteră avea o cocoașă pronunțată în spatele capului, un rostru mai lung și mai turtit și radii neramificate la înotătoare. Am confirmat că aproape jumătate dintre exemplarele observate aparțineau noii specii”, a explicat Niemiller pentru Live Science.
Analizele genetice au tranșat discuția: peștele nu se încadrează în niciun grup cunoscut de pești de peșteră. Are pielea translucidă, atât de subțire încât cercetătorii i-au putut vedea creierul prin cap, o nuanță albastru electric și niciun ochi funcțional.
Rodopsina defectă, dovada evoluției paralele
Cel mai interesant detaliu este molecular. Specia are mutații care dezactivează rodopsina, pigmentul vizual care permite vederea în lumină slabă. Într-un mediu cu întuneric total, gena nu mai aduce niciun avantaj, așa că selecția naturală încetează să o mai întrețină.
„Mai important, modul specific în care este defectă rodopsina acestui pește diferă de modul în care este defectă la peștele de peșteră înrudit cu care conviețuiește. Este o dovadă solidă că și-au pierdut vederea independent”, a precizat biologul pentru Live Science.
Este un exemplu clasic de evoluție convergentă: două specii ajung la aceeași trăsătură pornind pe drumuri genetice diferite, pentru că trăiesc în același tip de mediu. Fenomenul e documentat și la Astyanax mexicanus, peștele-model folosit în laboratoarele din întreaga lume pentru studiul pierderii vederii.
O peșteră aflată sub un fost centru de arme chimice
Contextul locului merită atenție. Bobcat Cave face parte din sistemul carstic de sub Redstone Arsenal, baza armatei americane de la Huntsville. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, situl a fost un centru de producție de arme chimice, iar după conflict acolo au fost îngropate cantități mari de substanțe, inclusiv iperită de proveniență britanică și agenți neurotoxici.
Contaminarea a fost investigată de decenii, iar zona a trecut prin mai multe programe de decontaminare. Studiile arată că Bobcat Cave are concentrații de metale în urme mai mari decât alte habitate similare. Cât a influențat asta evoluția noii specii rămâne o întrebare deschisă.
Specie critic periclitată din prima zi
Cercetătorii au încadrat direct Demogorgonichthys arcanus în categoria speciilor critic periclitate. Motivul: apa subterană a peșterii comunică cu suprafața, ceea ce expune peștii la scurgeri, sedimente și poluanți din orașul Huntsville.
„Faptul că este cunoscut doar dintr-o singură peșteră și din acviferul ei îl face vulnerabil în mod intrinsec”, a declarat Niemiller într-un comunicat al universității. „Ce îl protejează este protejarea apei, inclusiv păstrarea calității apei subterane și a bazinului de realimentare, nu doar a galeriei de peșteră, alături de o monitorizare continuă care să îl distingă în mod fiabil de vecinul său aproape identic.”
Echipa lucrează acum la estimarea populației și la un plan de conservare. Iar concluzia lui Niemiller este una care ar trebui să sune familiar și speologilor din România, unde Peștera Movile de lângă Mangalia continuă să livreze specii necunoscute științei: „Peștele-demon ne amintește că inventarele noastre sunt departe de a fi încheiate, chiar și în locuri bine explorate.”
Citește și
Monstrul dinaintea dinozaurilor: o nouă specie carnivoră descoperită în Brazilia
Secretul din adâncurile României: bacteria din Peștera Scărișoara
Experimentul Sturddlefish: cum a apărut accidental o nouă specie
