Cercetătorii trag un semnal de alarmă privind posibilul pericol pe care îl reprezintă consumul unui pește foarte popular în România. Peștele pangasius este un experiment genetic al cercetătorilor chinezi.
Peștele pangasius provine din cele mai poluate ape ale din râul Mekong din Vietnam.
Un studiu a arătat că peștele pangasius conține niveluri crescute de mercur. Potrivit raportului cercetătorilor, acest pește are foarte puține proteine și un nivel scăzut de acizi grași omega 3.
Dar ceea ce i-a îngrijorat este conținutul mare de mercur, un metal greu asociat cu riscul crescut de cancer, boli de inimă, anomalii psihice și orbire!
Peștele pangasius reprezintă o încrucişare între mai multe specii de peşte. Acesta are o toleranţă extrem de crescută la toxinele prezente în apa cu pricina. Mai mult, se hrăneşte cu acestea, în aşa fel încât curăţă apa de toate relele.
Povestea celui mai mare pește. Otodus Megalodon avea până la 15 metri lungime
Astfel, peştele nu face altceva decât să se hrănească toată viaţa cu toxine, bacterii şi microorganisme, dar şi resturi de peşti morţi, uscaţi şi măcinaţi sub forma unei pudre. Nu degeaba i se mai spune şi peştele-sanitar…
Peștele pangasus este ieftin
Peștele pangasus este ieftin, nu are oase şi nici nu prea are gust şi miros pregnant de peşte. Tocmai de aceea mulți români preferă să îl cumpere.
Nu e de mirare, deci, că galantarele cu heringi, crapi, hamsii, macrou şi alte specii de peşti sănătoase „șomează” şi aşteaptă mult şi bine să le vină rândul, mai ales dacă ne gândim la preţul „gustosului” şi accesibilului pangasius.
Consecinţa? Veţi pune pe masă un produs care nu merită nici pe departe titulatura de peşte sănătos.
Misterul din Pacific. Peștele-balenă, creatura marină care își schimbă forma