În inima Cetății Vaticanului, de-a lungul unui coridor nesfârșit, se întinde Galeria Chiaramonti. Printre cele peste 800 de sculpturi greco-romane care populează acest spațiu, privirea este captată irezistibil de o prezență monumentală, care domină prin statură și solemnitate: un bust colosal, cel mai mare din întreaga galerie, reprezentând un nobil dac. Cu o înălțime de aproape doi metri, fragment al unei statui care inițial depășea trei metri, acest prizonier tăcut este mai mult decât o operă de artă; este un capitol de istorie sculptat în marmură.
Cu palma dreaptă așezată peste încheietura mâinii stângi într-un gest de resemnare demnă, cu mantia despicată la coate și fruntea ușor încruntată, nobilul dac de la Vatican privește înainte, drept și liniștit.
Gura sa întredeschisă pare pe punctul de a rosti un adevăr vechi de două milenii. Însă, pentru a înțelege de ce romanii, cuceritorii, au ales să imortalizeze cu atâta măreție un reprezentant al poporului învins, trebuie să ne întoarcem în timp, în zilele de glorie ale împăratului Traian.
Mai mult decât un trofeu
Această statuie nu este un simplu portret, ci o piesă dintr-unul dintre cele mai grandioase programe de propagandă imperială din istorie.
A fost creată după încheierea devastatoarelor războaie daco-romane (101-102 și 105-106 d.Hr.), o victorie care a adus Imperiului Roman un prestigiu imens și, mai important, o pradă de război colosală: legendarul tezaur al Daciei. Pentru a comemora acest triumf, Traian a ordonat construirea celui mai mare și mai spectaculos for imperial din Roma: Forul lui Traian.
,,Este foarte important de retinut ca, din punct de vedere iconografic, in timpul lui Traian, arta romana se afla la apogeul ei, iar calitatea sculpturilor de daci, din punct de vedere portretistic, este remarcabila. Nicidecum nu au fost lucrate ca o imagine stereotipa, adica toate la fel, cum se reprezentau de pilda divinitatile, ci au fost sculptate dupa modele reale (prizonierii daci au fost dusi in numar mare la Roma), intr-un stil realist roman, caracteristic pentru aceasta perioada. Detaliile sunt minutios realizate si naturaliste, reprezentand fizionomia detaliata a fiecarui personaj: atitudine demna, privire agera, de neinvins, calma la exterior, relativ agitata la interior, gata sa treaca la actiune, la momentul potrivit”, afirmă Leonard Velcescu, doctor în istoria artelor la Sorbona.
Nobilul dac de la Vatican, alături de zeci de alte sculpturi similare, nu era menită unei galerii, ci împodobea aticul, etajul superior al clădirilor monumentale din For. Imaginați-vă zeci de astfel de prizonieri daci, sculptați în dimensiuni colosale, privind de sus spre forfota din inima Imperiului.
Strategia romană era una de o finețe psihologică remarcabilă: prin reprezentarea dușmanului ca fiind nobil, puternic și demn – nicidecum un barbar oarecare – măreția propriei victorii era amplificată exponențial. Era o declarație publică: „Priviți ce adversar formidabil am învins.”
Marmura frigiană
Alegerea materialelor subliniază importanța acestui mesaj. Trupul nobilului dac de la Vatican este sculptat din marmură frigiană, cunoscută și sub numele de pavonazzetto. Această marmură prețioasă, cu vene violete distinctive, era extrasă din cariere aflate sub control imperial direct și era rezervată celor mai prestigioase proiecte din Roma.
Capul și mâinile, în schimb, sunt realizate din marmură albă, fină, permițând o detaliere superioară a trăsăturilor. Această tehnică mixtă nu era doar un tur de forță artistic, ci și un simbol al bogăției și puterii absolute a Imperiului, finanțat acum de aurul dacic.
O poveste de acum 2000 de ani
După prăbușirea Imperiului Roman, Forul lui Traian a căzut în ruină, iar comorile sale au fost pierdute, îngropate sau distruse. Redescoperită probabil în timpul Renașterii, perioadă de frenezie pentru antichități, statuia a intrat în diverse colecții private, precum colecția Negroni, înainte de a-și găsi locul în galeriile Vaticanului la începutul secolului al XIX-lea, odată cu fondarea Muzeului Chiaramonti de către Papa Pius al VII-lea.
Astăzi, între două statui de matroane romane, „prizonierul” nobil dac de la Vatican nu mai este un trofeu de război, ci un ambasador al istoriei.
,,Aceste statui de daci au fost facute de romani in perioada lui Traian, pentru Forul de la Roma. Conform reconstituirilor Forului lui Traian facute de italieni si, ceva mai recent, de americani, cred ca au fost la origine in jur de o suta de statui de daci. In curtea principala a forului, aceste statui se aflau la inaltime, deasupra porticurilor (galeriilor) care inconjurau piata principala a acestui for, cam in dreptul fiecarei coloane care sustinea porticul. Acestor statui din marmura trebuie sa li se adauge si statuile din porfir rosu-visiniu care au facut parte din faimosul portic din porfir al forului.
Nu se poate sti exact cate statui de daci au facut parte din acest portic, mentionat de mai multe ori in antichitate. De altfel, asa s-a aflat de existenta lui, din scrieri, caci deocamdata arheologii nu au gasit nimic si nu au reusit sa-l localizeze in complexul forului. De ce nu s-a mai gasit nici o urma?
Pentru ca toate complexurile monumentale din Roma au fost “jefuite”, materialele au fost descompletate, luate si reutilizate la constructii, mai ales in timpul Renasterii.
Si cum Forurile Imperiale erau garnisite cu diferite marmuri colorate de toate tipurile si nuantele, asa se poate explica de ce acest portic a disparut complet: era construit din porfir rosu, material de constructie deosebit de cautat in Renastere si Baroc.
Si acest portic din porfir se pare ca a existat cu adevarat, caci au fost gasite 5 statui de daci din porfir rosu-visiniu. Doua se afla la Luvru, trei la Florenta, iar cateva fragmente in rezervele Forului lui Traian”, a mai declarat Leonard Velcescu.
Cu o experiență de 15 ani în domeniul jurnalismului IT&C, Cristi Popa este un expert în a traduce complexitatea tehnologică în termeni simpli și ușor de înțeles pentru publicul larg. Pasionat de inovație și tehnologie, el urmărește îndeaproape evoluțiile din industrie și le aduce la cunoștința cititorilor într-un mod captivant și informativ.
Cristi Popa a lucrat pentru publicații de top, atât online, cât și offline, unde a acoperit o gamă largă de subiecte, de la lansări de produse noi și tendințe tehnologice emergente, până la probleme de securitate cibernetică și impactul tehnologiei asupra societății. El a intervievat lideri din industrie, experți și utilizatori obișnuiți, oferind cititorilor perspective unice și valoroase asupra lumii tehnologiei.
Pe lângă activitatea sa jurnalistică la GadgetReport.ro, Cristi este un vorbitor public căutat și un moderator la evenimente din domeniu.