Un grup internațional de cercetători a detectat pentru prima dată un zahăr direct în mediul interstelar, o descoperire care ar putea explica de unde au apărut moleculele esențiale vieții pe Pământ. Studiul, publicat pe 13 iulie 2026 în Nature Astronomy, a fost condus de Izaskun Jiménez-Serra, cercetătoare la Centro de Astrobiología (CAB) din Spania.
Zaharurile stau la baza structurii ADN-ului și ARN-ului și participă la reacții metabolice esențiale pentru orice formă de viață. Ele sunt considerate necesare pentru apariția primelor molecule de acid nucleic, însă oamenii de știință se loveau până acum de o problemă: experimentele de laborator arată că, în condițiile prebiotice de pe Pământul timpuriu, nu s-ar fi putut forma suficient zahăr de la sine.
Erythruloza, singurul zahăr de acest tip descoperit până acum în spațiu
Riboza și glucoza fuseseră deja identificate în meteoriți și în material asteroidal, ceea ce sugera că unele zaharuri s-ar fi putut forma încă din norul molecular antic din care s-a născut Sistemul Solar. Până acum însă niciun zahăr nu fusese identificat direct în spațiul interstelar.
Echipa condusă de Jiménez-Serra a detectat erythruloza, primul zahăr identificat vreodată în mediul interstelar. Erythruloza este singura cetoză posibilă cu patru atomi de carbon; pe Pământ apare natural în zmeură și este folosită și în produsele autobronzante. Cercetătorii au găsit-o în direcția G+0.693−0.027, un nor molecular aflat lângă centrul Căii Lactee.
Cum a fost detectat zahărul, la câțiva zeci de metri distanță de Pământ, dar la mii de ani-lumină
Detecția s-a bazat pe observații spectroscopice de bandă largă, extrem de sensibile, realizate cu radiotelescopul de 40 de metri de la Yebes și cu telescopul de 30 de metri al Institutului pentru Astronomie prin Radio în Domeniul Milimetric (IRAM), din Spania. Cercetătorii au identificat 12 linii spectrale care se potrivesc cu spectrul de laborator al erythrulozei, iar molecula s-a dovedit de opt ori mai abundentă decât zaharurile comparabile cu trei atomi de carbon, care nu au apărut deloc în același nor.
„Această descoperire a fost neașteptată, pentru că teoria dominantă în astrochimie spune că moleculele interstelare cresc în dimensiune prin adăugarea succesivă de atomi de carbon”, a declarat Izaskun Jiménez-Serra (CAB), autoarea principală a lucrării, citată în comunicatul CAB.
În experimente realizate împreună cu chimiști de la Universitatea din Extremadura și de la Universitatea Radboud (Olanda), cercetătorii CAB au arătat și că erythruloza se poate forma în gheața interstelară din alcooli și aldehide mai simple, cu doi atomi de carbon.
Zahăr adus pe Pământ de bombardamentul cosmic timpuriu
Pornind de la abundența măsurată a erythrulozei în norul G+0.693−0.027, cercetătorii au estimat că între 0,5 și 50 de milioane de tone din acest zahăr ar fi putut ajunge pe Pământ în timpul Marelui Bombardament Târziu, cu aproximativ 4,1 până la 3,8 miliarde de ani în urmă. Prezența sa în spațiul interstelar arată o altă sursă posibilă de zaharuri care ar fi putut contribui la primele procese metabolice și de replicare de pe Pământ, alături de materialul adus de comete și obiecte interstelare.
„Detecția erythrulozei este foarte interesantă pentru că deschide posibilitatea de a descoperi în spațiu și alte zaharuri, cum ar fi riboza, care face parte din ARN, și alte molecule importante pentru originea vieții”, a explicat Carlos Briones, co-autor al studiului, citat de CAB.
Descoperirea se adaugă altor indicii recente despre materialul organic ascuns în adâncurile spațiului interstelar de la marginea sistemului nostru solar, un domeniu în plină expansiune pentru astronomia modernă.
Studiul complet, „Detection of a four-carbon sugar in interstellar space”, poate fi consultat în Nature Astronomy (DOI: 10.1038/s41550-026-02905-7).
