Visul nemuririi și al inversării procesului de îmbătrânire, o temă perenă a mitologiei și a literaturii, prinde contururi tot mai științifice datorită unor descoperiri remarcabile din lumea naturală. Un studiu recent, realizat de cercetători de la Universitatea din Oviedo, Spania, și publicat în prestigiosul jurnal Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), aduce în prim-plan o perspectivă uluitoare: cheia către o potențială longevitate extinsă sau chiar către „reîntinerire” ar putea fi deținută de o creatură marină minusculă și aparent modestă – meduza nemuritoare.
Meduza care sfidează moartea biologică
În centrul acestei cercetări se află Turritopsis dohrnii, o specie de meduză care a uimit biologii prin capacitatea sa extraordinară de a-și inversa ciclul de viață. Atunci când este supusă unui stres extrem, rănită sau se apropie de bătrânețe, această meduză nu moare pur și simplu.
În schimb, ea poate reveni de la stadiul de adult (meduză matură, capabilă de reproducere) la stadiul său juvenil, de polip (o formă larvară, colonială). Acest proces, cunoscut sub numele de transdiferențiere, implică transformarea celulelor specializate adulte înapoi în celule cu potențial multiplu, permițând meduzei să reînceapă ciclul de viață, teoretic la infinit. Deși nu este invulnerabilă – poate fi mâncată de prădători sau poate muri din cauza unor boli – această abilitate de a „întineri” la comandă îi conferă o formă unică de nemurire biologică.
Decodificarea Genomului Nemuririi
Studiul spaniol, intitulat „Comparative Genomics Of Mortal and Immortal Cnidarians Unveils Novel Keys Behind Rejuvenation” (Genomica Comparativă a Cnidarilor Muritori și Nemuritori Dezvăluie Noi Chei din Spatele Reîntineririi), a aprofundat misterul la nivel genetic. Cercetătorii au secvențiat și comparat genomul meduzei Turritopsis dohrnii cu cel al unei rude apropiate, dar muritoare, Turritopsis rubra, pentru a identifica exact mecanismele genetice care permit acest ciclu de viață excepțional.
Conform relatărilor din presa internațională, precum DailyStar, oamenii de știință au reușit să izoleze porțiuni specifice ale ADN-ului pe care meduza care sfidează vârsta le utilizează pentru a se transforma înapoi într-o versiune foarte tânără a sa.
Cercetarea științifică detaliază: „Am identificat variante și expansiuni ale genelor asociate cu replicarea, repararea ADN-ului, menținerea telomerilor, mediul redox, populația de celule stem și comunicarea intercelulară.” Pe scurt, genomul meduzei nemuritoare pare să fie „echipat” superior pentru a se proteja și a se repara.
Genele responsabile pentru copierea și repararea ADN-ului sunt mai numeroase sau mai eficiente. Mecanismele de protecție a telomerilor (capetele protectoare ale cromozomilor, a căror scurtare este asociată cu îmbătrânirea) sunt îmbunătățite. Organismul gestionează mai bine stresul oxidativ (mediul redox) și posedă o capacitate remarcabilă de a reactiva populațiile de celule stem, acele celule „nediferențiate” care pot da naștere la noi țesuturi.
Mai mult, studiul indică „reducerea la tăcere a țintelor complexului represiv polifactorial 2 și activarea țintelor de pluripotență”, sugerând că anumiți factori de transcripție acționează ca declanșatori ai acestei uimitoare capacități de regenerare și reîntinerire.
O speranță pentru umanitate
Implicațiile acestor descoperiri sunt profund incitante. Experții spanioli au subliniat că au identificat în genomul uman secvențe de ADN similare cu cele implicate în mecanismele de „nemurire” ale meduzei. Aceasta deschide o perspectivă, deși îndepărtată, ca, „peste multe decenii”, înțelegerea modului în care Turritopsis dohrnii își manipulează genele pentru a învinge îmbătrânirea să poată fi transpusă în terapii umane.
Astfel de terapii ar putea viza nu neapărat atingerea nemuririi, ci mai degrabă inversarea unor aspecte ale procesului de îmbătrânire celulară sau dezvoltarea unor tratamente revoluționare pentru boli degenerative și pentru afecțiuni care astăzi sunt incurabile.
Nemurirea, posibilă! Moartea, văzută doar ca o problemă tehnică
Tinerețe fără bătrânețe!
Și chinezii lucrează la o nouă terapie genică ce poate inversa unele dintre efectele îmbătrânirii.
Experții de la Institutul de Zoologie din cadrul Academiei de Ştiinţe din China (CAS) afirmă că metoda implică dezactivarea unei gene numite kat7, despre care oamenii de ştiinţă au descoperit că joacă un rol esenţial în procesul de îmbătrânire celulară.
Potrivit lucrării ştiinţifice, publicată luna aceasta în jurnalul Science Translational Medicine, echipa de biologi din diferite departamente ale CAS a utilizat metoda CRISPR/Cas9 pentru a alege din mii de gene pe acelea care aveau o mare influenţă asupra senescenţei, termenul folosit pentru a descrie îmbătrânirea celulară.
Cercertătorii au identificat astfel 100 de gene din aproximativ 10.000, iar kat7 s-a remarcat prin faptul că avea cea mai importantă contribuţie la senescenţa celulară, a explicat Qu.
Una dintre cauzele frecvente de deces subit, decriptată de cercetători
Kat7 este una dintre zecile de mii de gene care se găsesc în celulele mamiferelor. Cercetătorii au inactivat-o în ficatul şoarecilor cu ajutorul unei metode numite vector lentiviral.
”După şase-opt luni, aceşti şoareci prezintă o îmbunătăţire generală a aspectului şi a puterii de apucare şi, cel mai important, au o durată de viaţă extinsă cu aproximativ 25%”, a declarat expertul.
”Am testat funcţia genei într-o diversitate de tipuri de celule, în celula stem umană, celule stem mezenchimale, celule ale ficatului uman şi în celule ale ficatului şoarecilor şi la niciuna dintre aceste celule nu am observat niciun fel de toxicitate celulară detectabilă. Iar în cazul şoarecilor nu am observat deocamdată niciun efect secundar”, a precizat aceasta.
De ce pretind clarvăzătorii că aud ,,vocile morților’’? O descoperire științifică
