Pentru prima dată în istoria cercetărilor medicale post-Cernobîl, oamenii de știință au demonstrat fără echivoc existența unei legături transgeneraționale între expunerea la radiații ionizante și deteriorarea genetică moștenită de urmași. O nouă cercetare arată că dezastrul nuclear din 1986 a lăsat o amprentă tăcută, dar demonstrabilă științific, în codul genetic al copiilor proveniți din părinți iradiați.
De-a lungul anilor, comunitatea științifică a dezbătut intens dacă lucrătorii care au participat la eforturile de curățare au transmis daune genetice copiilor lor. Studii anterioare, inclusiv evaluări ample realizate în 2021 de institute naționale de sănătate, sugerau că nu există dovezi clare ale unui astfel de transfer, numărul de mutații descoperite la copii fiind similar cu cel din populația generală. Totuși, o echipă de cercetători condusă de experți de la Universitatea din Bonn a decis să abordeze problema dintr-un unghi complet diferit, concentrându-se pe o „semnătură” genetică mult mai specifică.
,,Mutații de novo grupate”
În loc să caute orice fel de mutații genetice noi în generația următoare, cercetătorii germani au investigat apariția așa-numitelor „mutații de novo grupate” sau cDNMs. Din punct de vedere tehnic, acestea reprezintă două sau mai multe mutații situate într-o proximitate foarte strânsă pe lanțul ADN, care sunt prezente la copil, dar complet absente în genomul părinților. Potrivit specialiștilor, aceste grupări anormale sunt rezultatul direct al rupturilor fizice suferite de ADN-ul parental în urma expunerii la radiații ionizante.
„Am constatat o creștere semnificativă a numărului de cDNM la descendenții părinților iradiați și o asociere potențială între estimările dozelor și numărul de cDNM la descendenții respectivi”, scriu cercetătorii în articolul publicat.
„În ciuda incertitudinii privind natura și cantitatea exactă a radiațiilor ionizante implicate, prezentul studiu este primul care furnizează dovezi privind existența unui efect transgenerațional al expunerii paterne prelungite la doze mici de radiații ionizante asupra genomului uman.”
Pentru a ajunge la aceste concluzii, echipa a efectuat o secvențiere completă a genomului pe un eșantion extrem de bine calibrat. Oamenii de știință au analizat datele genetice provenite de la 130 de urmași ai muncitorilor care au curățat zona Cernobîlului, 110 copii ai unor operatori de radare militare din Germania, care au fost expuși la rândul lor la un nivel de radiații difuze, și un grup de control uriaș format din 1.275 de copii ai căror părinți nu au suferit nicio expunere radioactivă.
Rezultatele tulburătoare de la Cernobîl
Rezultatele publicate reflectă o diferență statistică izbitoare între cele trei grupuri. În medie, cercetătorii au identificat 2,65 de mutații de novo grupate pentru fiecare copil din grupul asociat cu dezastrul de la Cernobîl. În comparație, copiii operatorilor de radare germani au prezentat o medie de 1,48 astfel de mutații, în timp ce în grupul de control s-a înregistrat o medie de doar 0,88 mutații per copil. Autorii studiului notează că, deși o parte din aceste cifre ar putea fi ușor supraestimate din cauza „zgomotului” inerent din datele de secvențiere, asocierea dintre doza de radiații estimată a părinților și numărul de mutații găsite la descendenți este una semnificativă.
„Având în vedere creșterea generală redusă a cDNM-urilor în urma expunerii paterne la radiații ionizante și proporția redusă a genomului care codifică proteine, probabilitatea ca o boală care apare la descendenții părinților expuși să fie declanșată de un cDNM este minimă”, scriu cercetătorii.
Dincolo de incertitudinile legate de natura exactă și cantitatea precisă a radiațiilor implicate în acea perioadă, cercetătorii subliniază că prezentul studiu oferă prima dovadă clară a existenței unui efect transgenerațional cauzat de expunerea paternă prelungită la doze scăzute de radiații ionizante asupra genomului uman. Astfel, catastrofa continuă să își dezvăluie consecințele, rescriind modul în care medicina modernă înțelege impactul pe termen lung și moștenirea expunerii la radiații.
Descoperire incredibilă la Cernobîl. Viermii care au șocat lumea științifică
